Persoanele singure au o percepție diferită asupra lumii

Un studiu recent publicat în Psychological Science și condus de un savant de la Colegiul de Litere, Arte și Științe USC Dornsife și-a propus să înțeleagă factorii care contribuie la sentimentele de deconectare și de a fi neînțeleși în rândul indivizilor singuri. Cercetătorii au folosit imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) pentru a examina activitatea creierului a 66 de studenți din primul an, în timp ce urmăreau o serie de clipuri video cuprinzând diferite scenarii.

Înainte de scanarea fMRI, participanții au completat sondajul UCLA Loneliness Scale, care le-a măsurat sentimentele subiective de singurătate și izolare socială. Pe baza rezultatelor sondajului, participanții au fost împărțiți în două grupuri: singuratici și nesinguratici.
Comparând datele imagistice ale creierului dintre cele două grupuri, cercetătorii au făcut o descoperire interesantă. Indivizii singuri au prezentat modele de procesare a creierului mai diferite și idiosincratice în comparație cu omologii lor nesinguratici. Această descoperire implică faptul că similitudinea neuronală, care reflectă asemănarea tiparelor de activitate cerebrală între diferiți indivizi, este asociată cu o înțelegere comună a lumii. Această înțelegere comună este vitală pentru stabilirea conexiunilor sociale. În contrast, indivizii singuratici nu numai că prezintă mai puțină asemănare cu norma modului în care societatea procesează informațiile, dar fiecare persoană singuratică diferă și de ceilalți în moduri unice. Aceste diferențe pot contribui și mai mult la sentimentele lor de izolare și lipsa de conexiuni sociale.

Rezultatele studiului sugerează că oamenii singuri experimentează singurătatea într-un mod idiosincratic, mai degrabă decât într-un mod universal.

Singurătatea nu este determinată doar de prezența sau absența prietenilor sau a legăturilor sociale. Chiar și persoanele cu mulți prieteni pot prezenta răspunsuri cerebrale idiosincratice și pot experimenta singurătatea.
Studiul evidențiază rolul potențial de a fi înconjurat de oameni care văd lumea diferit ca un factor de risc pentru singurătate, indiferent de interacțiunea socială obișnuită.

Cercetătorii propun, de asemenea, că fluctuațiile conexiunilor sociale de-a lungul timpului pot influența măsura în care indivizii procesează informațiile în mod idiosincratic. Cercetările viitoare își propun să exploreze experiențele unor indivizi singuri care au prieteni și se angajează în activități sociale, dar se simt în continuare singuri. În plus, cercetătorii intenționează să investigheze situații specifice în care indivizii singuri demonstrează procesare idiosincratică, cum ar fi evenimente neașteptate sau contexte sociale ambigue în care interpretările pot varia.
Studiul a primit finanțare de la Fundația Națională de Știință și de la Institutul Național de Sănătate Mintală, indicând sprijinul și recunoașterea importanței înțelegerii singurătății și a impactului acesteia asupra procesării cognitive a indivizilor.