Perfuzia intraosoasă

Perfuzia intraosoasă

©

Autor:

Perfuzia intraosoasă

Primele încercări de utilizare a abordului osos în vederea administrării soluÈ›iilor perfuzabile au avut loc în anul 1922, când Cecil Kent Drinker, medic È™i profesor la Harvard, a folosit calea osoasă, È™i anume osul sternal, pentru hidratările în situaÈ›iile de urgență. Mai târziu, în 1940 s-a efectuat prima transfuzie de sânge folosind ca abord sternul.

Popularitatea perfuziei intraosoase creÈ™te în timpul celui de-al doilea Război Mondial când a fost utilizată pentru administarea de soluÈ›ii perfuzabile È™i antibiotice soldaÈ›ilor cu È™oc hemoragic. Cu toate aceste merite, perfuzia intraosoasă nu a fost luată în considerare ca tehnică standard în situaÈ›ii de urgență, decât în cazul copiilor cu abord venos dificil.


Accesul intraosos reprezintă introducerea unui ac cu trocar în zona medulară a unui os superficial. Perfuzia intraosoasă este o cale eficientă pentru administrarea medicamentelor È™i lichidelor, similară căii intravenoase. Poate fi efectuată la pacienÈ›ii din toate grupele de vârstă, cu rezultate È™i o marjă de siguranță acceptabile. La pacienÈ›ii cu politraumatisme, hipotensiune severă, efectuarea perfuziei intraosoase poate dubla È™ansa de reuÈ™ită a abordului intravenos.

Indicațiile perfuziei intraosoase

Perfuzia intraosoasă este o tehnică invazivă, recomandată în special pentru accesul de urgentă în sistemul circulator în situaÈ›iile de stop cardiac, È™oc decompensat, È™oc hemoragic, hemoragie gastrointestinală severă, dar È™i în cazurile în care abordul vascular este dificil de realizat în maxim 2-5 minute.

Prin excepție, la nou-născut, accesul la vena ombilicală continuă să fie calea preferată pentru aceste situații de urgență.

Locuri de elecție

  • Tibia proximală: SuprafaÈ›a anteromedială, la 2-3 cm sub tuberozitatea tibială
  • Tibia distală: proximal de maleola medială
  • Femurul distal: Linia mediană, 2-3 cm deasupra condilului extern
  • Creasta iliacă superioară
  • Humerusul proximal
  • Sternul

Contraindicațiile perfuziei intraosoase

Accesul intraosos este contraindicat la pacienți cu:
  • Fractură ipsilaterală proximală
  • Leziuni vasculare ipsilaterale
  • Osteogeneza imperfectă – boala osului fragil
  • Chirurgie ortopedică recentă
  • Osteoporoză, osteomielită, osteopenie
  • Celulită/arsuri/infecÈ›ii ale pielii din jurul locului de inserare a cateterului

Materiale și instrumente necesare

Dispozitiv perfuzie intraosoasă
  • Paduri alcoolizate
  • Ac de 18G cu trohar (cel puÈ›in 1,5 cm lungime)
  • Seringă de 5 ml
  • Seringă de 20 ml
  • Robinet cu 3 căi
  • SoluÈ›ii antiseptice - Betadină
  • SoluÈ›ii perfuzabile
  • MedicaÈ›ie de urgență: analgezice, anestezice locale, sedative

Tehnica perfuziei intraosoase

Se alege locul abordului osos. Poate fi necesară anestezia locală dacă pacientul este conștient. Se efectuează dezinfecția tegumentului prin badijonare cu Betadină.
Acul este introdus prin piele sub un unghi de 90°, în cortexul dur È™i apoi cu o miÈ™care de înÈ™urubare înaintează în os. Pe măsură ce acul intră în cavitatea medulară se resimte o cedare a rezistenÈ›ei osoase.
Trocarul se extrage È™i se confirmă poziÈ›ia acului prin aspirarea măduvei osoase cu ajutorul unei seringi de 5 ml. Există situaÈ›ii în care măduva osoasănu poate fi aspirată, astfel, o seringă umplută cu ser fiziologic este ataÈ™ată la cateter È™i se infuzează uÈ™or soluÈ›ia în timp ce se palpează membrul pentru a observa eventuala extravazare lichidiană.
Acul este fixat de tegument È™i se începe perfuzia. De obicei, aceasta trebuie administrată manual sub formă de bolusuri cu seringa de 20 ml sau prin perfuzare lentă.

Îngrijiri ulterioare

Perfuzia intraosoasă trebuie utilizată în mod limitativ la resuscitarea de urgență a copilului È™i întreruptă pe măsură ce s-a obÈ›inut accesul venos.

Complicații posibile

  • Rata de succes este de aproximativ 80% din situaÈ›ii
  • Lipsa pătrunderii în măduva osoasă – puncÈ›ia albă, cu extravazare sau perfuzare subperiostală
  • Osteomielită  È™i celulită în mai puÈ›in de 1% din cazuri, dacă perfuzia este utilizată pe termen scurt
  • Fisurarea/fracturarea osului
  • InfecÈ›ii locale
  • Necroză cutanată
  • Durere
  • Sindrom de compartiment
  • Microembolie grăsoasă È™i osoasă

Data actualizare: 05-01-2023 | creare: 05-01-2023 | Vizite: 1424
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Perfuzia subcutanată (hipodermocliza)
  •