Pauzele în antrenament nu afectează adaptările pe termen lung în forța și mărimea musculară
©
Autor: Airinei Camelia
Antrenamentul de rezistență (AR) determină creÈ™terea mărimii È™i forÈ›ei musculare, precum È™i efecte pozitive asupra sănătății prin îmbunătățirea sensibilității la insulină, a compoziÈ›iei corporale, a funcÈ›iei imunitare, a markerilor de inflamaÈ›ie È™i a calității vieÈ›ii prin creÈ™terea capacității funcÈ›ionale.
Însă această adaptabilitate se manifestă È™i în sens invers atunci când antrenamentul este întrerupt. Dacă antrenamentul de rezistență este oprit, adaptările în forÈ›a È™i mărimea musculară încep să scadă È™i, în funcÈ›ie de durata perioadei de pauză, pot chiar să dispară complet. După perioade scurte (<4 săptămâni) de pauză, forÈ›a È™i mărimea musculară sunt, de obicei, bine menÈ›inute. Însă după perioade mai lungi (>4 săptămâni), se observă scăderi semnificative, efectele fiind mai pronunÈ›ate asupra mărimii musculare decât asupra forÈ›ei.
Interesant este că mai multe studii au arătat că adaptările la antrenamentul de rezistență în mărimea È™i forÈ›a musculară, odată obÈ›inute, pot fi recâÈ™tigate mai rapid cu antrenamente ulterioare, chiar dacă adaptările iniÈ›iale au fost pierdute după pauză. Rămâne însă incert dacă efectul de reantrenare este suficient de semnificativ încât practicanÈ›ii de antrenamente de rezistență să nu fie preocupaÈ›i de perioadele intermitente de pauză.
Studiul condus de Facultatea de Sport È™i ȘtiinÈ›e ale Sănătății a Universității din Jyväskylä a comparat efectele unui antrenament de rezistență continuu (ARC) de 20 de săptămâni cu două perioade de 10 săptămâni de antrenament de rezistență, separate de o perioadă de 10 săptămâni de pauză (ARP). Ipoteza a fost că ARC ar fi mai eficient decât ARP în creÈ™terea forÈ›ei maxime, a ariei secÈ›iunii transversale musculare (AST) È™i a înălÈ›imii săriturii verticale. Această ipoteză se bazează pe presupunerea că, după 10 săptămâni de pauză, deteriorarea adaptărilor la AR este mai mare decât în studiile anterioare care au utilizat perioade mai scurte de pauză.
ParticipanÈ›ii au fost repartizaÈ›i aleatoriu în două grupuri: ARP È™i ARC. Ambele grupuri au efectuat două perioade identice de 10 săptămâni de AR, dar grupul ARP a avut o perioadă de 10 săptămâni de pauză între cele două perioade de antrenament. Antrenamentul a constat în două sesiuni săptămânale de AR, cu cel puÈ›in 48 de ore între ele. Programul a inclus exerciÈ›ii pentru întregul corp, cum ar fi presa pentru picioare, extensii de genunchi, împins la piept la aparatul Smith, flexii pentru biceps cu haltera È™i vâslit. Fiecare exerciÈ›iu a fost efectuat în 3-4 seturi de 8-10 repetări, cu o perioadă de odihnă de 2 minute între seturi.
Măsurători (efectuate la începutul studiului È™i la fiecare 5 săptămâni de antrenament):
Nu au existat diferenÈ›e semnificative între grupurile ARP È™i ARC în ceea ce priveÈ™te creÈ™terile în forÈ›a musculară È™i mărimea musculară după perioada totală de antrenament. Ambele grupuri au înregistrat îmbunătățiri similare:
PracticanÈ›ii de antrenamentul de rezistență nu ar trebui să fie excesiv de preocupaÈ›i de pauze ocazionale în antrenament, deoarece adaptările pot fi recâÈ™tigate rapid la reluarea antrenamentului. Acest lucru este important în contextul în care pauzele pot apărea din diverse motive, cum ar fi vacanÈ›e, angajamente profesionale sau evenimente neprevăzute.
sursa: News Medical
Însă această adaptabilitate se manifestă È™i în sens invers atunci când antrenamentul este întrerupt. Dacă antrenamentul de rezistență este oprit, adaptările în forÈ›a È™i mărimea musculară încep să scadă È™i, în funcÈ›ie de durata perioadei de pauză, pot chiar să dispară complet. După perioade scurte (<4 săptămâni) de pauză, forÈ›a È™i mărimea musculară sunt, de obicei, bine menÈ›inute. Însă după perioade mai lungi (>4 săptămâni), se observă scăderi semnificative, efectele fiind mai pronunÈ›ate asupra mărimii musculare decât asupra forÈ›ei.
Interesant este că mai multe studii au arătat că adaptările la antrenamentul de rezistență în mărimea È™i forÈ›a musculară, odată obÈ›inute, pot fi recâÈ™tigate mai rapid cu antrenamente ulterioare, chiar dacă adaptările iniÈ›iale au fost pierdute după pauză. Rămâne însă incert dacă efectul de reantrenare este suficient de semnificativ încât practicanÈ›ii de antrenamente de rezistență să nu fie preocupaÈ›i de perioadele intermitente de pauză.
Studiul condus de Facultatea de Sport È™i ȘtiinÈ›e ale Sănătății a Universității din Jyväskylä a comparat efectele unui antrenament de rezistență continuu (ARC) de 20 de săptămâni cu două perioade de 10 săptămâni de antrenament de rezistență, separate de o perioadă de 10 săptămâni de pauză (ARP). Ipoteza a fost că ARC ar fi mai eficient decât ARP în creÈ™terea forÈ›ei maxime, a ariei secÈ›iunii transversale musculare (AST) È™i a înălÈ›imii săriturii verticale. Această ipoteză se bazează pe presupunerea că, după 10 săptămâni de pauză, deteriorarea adaptărilor la AR este mai mare decât în studiile anterioare care au utilizat perioade mai scurte de pauză.
Metodele studiului
La studiu au participat 55 de bărbaÈ›i È™i femei cu vârste între 18 È™i 40 de ani, fără istoric de antrenament de rezistență regulat È™i care nu participau la antrenamente sistematice de anduranță. Au fost excluÈ™i cei care utilizau medicamente antiinflamatoare sau care aveau condiÈ›ii medicale ce ar fi putut afecta răspunsul la exerciÈ›ii.ParticipanÈ›ii au fost repartizaÈ›i aleatoriu în două grupuri: ARP È™i ARC. Ambele grupuri au efectuat două perioade identice de 10 săptămâni de AR, dar grupul ARP a avut o perioadă de 10 săptămâni de pauză între cele două perioade de antrenament. Antrenamentul a constat în două sesiuni săptămânale de AR, cu cel puÈ›in 48 de ore între ele. Programul a inclus exerciÈ›ii pentru întregul corp, cum ar fi presa pentru picioare, extensii de genunchi, împins la piept la aparatul Smith, flexii pentru biceps cu haltera È™i vâslit. Fiecare exerciÈ›iu a fost efectuat în 3-4 seturi de 8-10 repetări, cu o perioadă de odihnă de 2 minute între seturi.
Măsurători (efectuate la începutul studiului È™i la fiecare 5 săptămâni de antrenament):
- Forța musculară a fost evaluată prin teste de o repetare maximă (1RM) la presa pentru picioare și flexia biceps cu haltera.
- Mărimea musculară a fost măsurată prin ultrasunete, evaluând AST a muÈ™chiului vast lateral (VL) È™i a bicepsului brahial (BB).
- PerformanÈ›a în săritură a fost evaluată prin înălÈ›imea săriturii contramiÈ™care (CMJ).
Rezultate
După primele 10 săptămâni de AR, s-au observat creÈ™teri semnificative în forÈ›a musculară È™i mărimea musculară comparativ cu un grup de control care nu a efectuat AR:- CreÈ™tere medie de 21,1% în 1RM la presa pentru picioare.
- CreÈ™tere medie de 25% în 1RM la flexia biceps.
- CreÈ™tere medie de 16,6% în AST a VL.
- CreÈ™tere medie de 17,1% în AST a BB.
- CreÈ™tere medie de 17,9% în înălÈ›imea CMJ.
Nu au existat diferenÈ›e semnificative între grupurile ARP È™i ARC în ceea ce priveÈ™te creÈ™terile în forÈ›a musculară È™i mărimea musculară după perioada totală de antrenament. Ambele grupuri au înregistrat îmbunătățiri similare:
- CreÈ™tere medie de aproximativ 43% în 1RM la presa pentru picioare.
- CreÈ™tere medie de aproximativ 8,8 kg în 1RM la flexia biceps.
- CreÈ™tere medie de peste 5 cm^2 în AST a VL.
- CreÈ™tere medie de peste 2 cm^2 în AST a BB.
Efectele pauzei
În timpul perioadei de pauză de 10 săptămâni în grupul ARP:- S-au observat scăderi semnificative în forÈ›a musculară È™i mărimea musculară.
- Scăderea a fost mai pronunÈ›ată în mărimea musculară (aproximativ 10% în AST a VL) decât în forÈ›a musculară (aproximativ 5,4% în 1RM la presa pentru picioare).
- Cu toate acestea, valorile s-au menÈ›inut peste cele iniÈ›iale înainte de antrenament.
RecâÈ™tigarea adaptărilor în timpul reantrenamentului
În primele 5 săptămâni de reantrenament în grupul ARP:- ForÈ›a È™i mărimea musculară pierdute în timpul pauzei au fost recâÈ™tigate rapid.
- CreÈ™terile au fost semnificativ mai mari comparativ cu aceeaÈ™i perioadă în grupul ARC.
- Acest lucru sugerează existenÈ›a unei „memorie musculară” care facilitează recâÈ™tigarea adaptărilor anterioare.
Concluzii
Studiul a demonstrat că o pauză de 10 săptămâni nu compromite adaptările la antrenamentul de rezistență în ceea ce priveÈ™te forÈ›a È™i mărimea musculară, comparativ cu antrenamentul continuu, la adulÈ›i tineri neantrenaÈ›i. DeÈ™i pauzele în antrenament pot încetini progresul iniÈ›ial, ele nu afectează adaptările pe termen lung induse de antrenamentul de rezistență.PracticanÈ›ii de antrenamentul de rezistență nu ar trebui să fie excesiv de preocupaÈ›i de pauze ocazionale în antrenament, deoarece adaptările pot fi recâÈ™tigate rapid la reluarea antrenamentului. Acest lucru este important în contextul în care pauzele pot apărea din diverse motive, cum ar fi vacanÈ›e, angajamente profesionale sau evenimente neprevăzute.
sursa: News Medical
Data actualizare: 31-10-2024 | creare: 31-10-2024 | Vizite: 77
Bibliografie
Research reveals effects of resistance training break on muscle and strength, link: https://www.news-medical.net/news/20241025/Research-reveals-effects-of-resistance-training-break-on-muscle-and-strength.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni