Pământul se încălzește dincolo de limitele suportabilității umane; oamenii de știință avertizează asupra pragurilor mortale

În cadrul unei revizuiri științifice publicate recent în jurnalul Nature Reviews Earth & Environment, cercetătorii au analizat modul în care episoadele de căldură extremă (atât uscată cât și umedă) au devenit mai intense, mai frecvente și mai periculoase pentru sănătatea umană la nivel global, sub influența schimbărilor climatice. Efectele asupra mortalității umane sunt deja semnificative - unele episoade severe din ultimii ani au provocat zeci de mii de decese - și ar putea crește dramatic dacă încălzirea globală continuă. Articolul de față rezumă principalele concluzii privind mecanismele fizice ale valurilor de căldură, limitele fiziologice umane și adaptările necesare pentru a limita impactul.
Fenomenul încălzirii climatice antropice determină acumulare de căldură în atmosferă, ocean și pe continente:

• Temperaturile aerului au crescut cu peste 1 °C față de epoca preindustrială.  
• Conținutul de căldură umedă, care include temperatura uscată și vaporizarea apei (umiditate), prezintă și el o creștere importantă (aprox. o treime din creșterea totală de entalpie a aerului se datorează umidității crescute).

Aceste creșteri au dus la valuri de căldură mai frecvente, mai intense și mai lungi, atât uscate (concentrate pe temperatura aerului) cât și umede (cu umiditate ridicată și temperaturi înalte). Studiile arată că o serie de factori - de la dinamica atmosferei (anticicloane), până la suprafețele terestre (sol uscat, vegetație redusă, urbanizare) - amplifică aceste fenomene.

Despre studiul actual

Articolul revizuit oferă o privire de ansamblu asupra:
1. Cauzelor fizice ale temperaturilor extreme:

• Blocaje atmosferice, presiune înaltă, lipsa precipitațiilor și advecția de aer cald.
• Umiditatea ridicată (sursa de vapori: mări, suprafețe irigate, vegetație) care crește entalpia aerului și face ca transpirația umană să devină mai puțin eficientă.

2. Valori maxime posibile și cum se modifică sub influența încălzirii globale:

• Modelele climatice și analiza convectivă arată că temperaturile uscate extreme pot crește de 2 ori mai repede decât temperatura medie globală în zone precum Europa Centrală, Amazonia sau Nordul SUA.
• Căldura umedă extremă (temperatură + umiditate) are loc în special în zonele tropicale și subtropicale (Orientul Mijlociu, Asia de Sud, regiuni de coastă). Proiecțiile arată că aceste regiuni pot atinge praguri fiziologice critice.

3. Mortalitatea asociată:

• Se analizează date despre episoadele de căldură cu mortalitate foarte mare (de ex. Europa 2003, Europa 2022, Rusia 2010), ce au cauzat ~200.000 de decese cumulate.
• Chiar și episoade precum cel din 2015 din Karachi (Pakistan) și 2021 din vestul Americii de Nord au dus la mii de decese și la potențial sub-raportare în alte regiuni (Africa).

4. Limitele fiziologice - conceptul de căldură „incompensabilă” (uncompensable) și căldură „insuportabilă” (de nesupraviețuit):

• Se definește temperatura critică a bulbului umed (Tw) la care corpul uman - la repaus sau efort foarte redus - nu-și mai poate menține temperatura internă sub un anumit prag (estimări între Tw ~25 °C și 31 °C pentru adulți tineri; chiar mai mici la vârstnici).
• Dacă Tw crește peste 35 °C, termoreglarea devine imposibilă chiar și în condiții de odihnă. Totuși, multe studii de fiziologie indică praguri mai joase atunci când activitatea metabolică (mers, efort) e considerată și când oamenii sunt mai în vârstă sau bolnavi.

5. Proiecții în viitor:

• La +2 °C față de epoca preindustrială (posibil atins după 2050), episoadele de căldură incompensabilă pot tripla aria afectată la nivel global pentru tinerii adulți și pot afecta ~35% din suprafața terestră la vârstnici.
• La +4-5 °C, riscul devine extrem; multe regiuni subtropicale ar putea experimenta perioade frecvente de căldură „incompensabilă” și chiar „insuportabilă”.
• Orașele mid-latitudine (ex. Paris, Vancouver) pot atinge mai târziu aceste praguri, dar episoade foarte extreme pot surveni mult mai devreme din cauza combinației dintre anomalii atmosferice și suprafețe urbane fierbinți.

Rezultate privind mortalitatea și factorii de risc

Mortalitatea cauzată de valuri de căldură a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani. Adesea, decesele nu vin din hipertermie pură (temperatura corpului >42 °C), ci din complicații cardiovasculare, renale, respiratorii, agravate de lipsa răcoririi.

Categoriile cel mai vulnerabile la decese:

• Vârstnicii (peste 65 ani)
• Persoanele cu boli cronice (cardiace, pulmonare, diabet)
• Tinerii expuși la efort fizic intens (muncă agricolă, construcții)
• Persoanele cu statut socio-economic scăzut (lipsă de aer condiționat, apă potabilă, spații răcoroase)
• Cei fără rețea socială de sprijin (izolare, imposibilitate de relocare)

Unele regiuni suferă de subraportare a deceselor (Africa, Asia de Sud), deci probabil datele disponibile subestimează amploarea reală a problemei.

Posibile soluții și adaptări

Adaptarea comportamentală

• Folosirea vestimentației adecvate  
• Tehnici de răcorire personală (ventilatoare, dușuri cu apă rece)  
• Evitarea expunerii (reducerea muncii fizice la orele caniculare)  
• Crearea unor centre de răcorire accesibile populației vulnerabile  

Adaptarea la nivel de comunitate și infrastructură

• Sisteme de alertă precoce și planuri de urgență  
• Modificări urbane (verdeață, suprafețe reflectorizante, coridoare de ventilație) pentru a reduce temperatura locală  
• Construcții reziliente, cu izolare termică și microclimate interioare eficiente  
• Rețele de energie rezistente (evitarea penelor de curent) și surse regenerabile pentru alimentarea sistemelor de răcire  

Politici și măsuri la scară largă

• Limitarea încălzirii globale (scăderea emisiilor de CO₂) pentru a evita praguri letale  
• Managementul resurselor de apă pentru irigații și spații verzi (atenție la creșterea umidității în unele regiuni)  
• Planificarea urbană și rurală care să țină cont de riscul climatic pe termen lung  
• Relocarea comunităților extrem de expuse (strategii de managed retreat) - o soluție dificilă, dar posibil inevitabilă în zonele cu risc major

Concluzii

Studiul subliniază faptul că:

• Căldura extremă, mai ales cea asociată cu umiditate ridicată, devine tot mai frecventă pe fondul schimbărilor climatice.  
• Există limite fiziologice universale peste care corpul uman nu-și mai poate regla temperatura (praguri de „căldură incompensabilă” și „insuportabilă”).  
• Depășirea acestor praguri - la nivel de 6 ore sau chiar mai puțin - ar putea produce un salt brusc în rata deceselor, în special la persoanele vârstnice și vulnerabile.  
• Modelele climatice indică faptul că, odată cu o încălzire de 2-4 °C peste nivelul preindustrial, mari zone tropicale și subtropicale se vor apropia de aceste limite, iar valuri de căldură fără precedent pot apărea chiar și în zonele temperate.  

Dincolo de măsurile imediate (sisteme de avertizare, răcorire, reducerea expunerii), e vital să se limiteze încălzirea globală și să se accelereze adaptarea socio-economică la riscuri climatice majore. Fără astfel de acțiuni, e probabil ca mortalitatea cauzată de evenimentele de căldură extremă să crească dramatic în următoarele decenii.