Obiceiuri de viață care grăbesc declinul cognitiv
©
Autor: Airinei Camelia
Cercetătorii au analizat efectele unor comportamente precum fumatul, consumul de alcool, contactul social și activitatea fizică asupra declinului cognitiv în memoria episodică și fluența verbală. Studiul a folosit date longitudinale de până la 15 ani de la 32.000 de adulți din 14 țări europene.
Rezultatele publicate în jurnalul Nature Communications indică faptul că absența fumatului și un consum de alcool moderat sau absent sunt asociate cu un declin cognitiv mai lent. Comparativ cu persoanele care au fumat pentru mai mult de 10 ani, nefumătorii au prezentat scoruri de memorie mai stabile, cu o scădere mai mică cu 0,08 deviații standard. Similar, persoanele cu un consum moderat de alcool au înregistrat o scădere mai mică cu 0,04 deviații standard a scorurilor de memorie, comparativ cu marii consumatori de alcool.
Pe lângă fumat, contactul social săptămânal sau mai rar a fost asociat cu un declin mai rapid al scorurilor de memorie, indiferent de obiceiurile de consum de alcool sau de activitatea fizică a individului. Acele persoane care au raportat contact social săptămânal combinat cu fumat au avut un declin mai rapid al memoriei comparativ cu stilul de viață de referință.
Interacțiunea socială regulată și activitatea fizică par să ofere protecție neurologică, prevenind pierderea neuronală legată de îmbătrânire și fortificând mecanismele împotriva neurodegenerării, ceea ce ajută la protejarea împotriva demenței și a declinului cognitiv. De asemenea, angajamentul social poate juca un rol prin medierea asociației dintre funcția cognitivă și atrofia cerebrală sau stresul perceput.
Studiul beneficiază de o populație mare și o perioadă lungă de urmărire, oferind puterea statistică necesară pentru a evalua 16 profiluri de stil de viață și pentru a identifica diferențele importante în declinul cognitiv. Totuși, comportamentele au fost auto-raportate, ceea ce ar putea crește riscul de părtinire a amintirilor. Lipsa unor variabile, cum ar fi consumul de alcool pe parcursul studiului și utilizarea medicamentelor, precum și imposibilitatea de a include dieta și somnul în analiză, ar putea influența rezultatele.
Aceste descoperiri subliniază necesitatea unor studii suplimentare care să includă populații mai diverse pentru a confirma aceste rezultate și pentru a generaliza descoperirile în contexte diferite cultural.
sursa: News Medical
Rezultatele publicate în jurnalul Nature Communications indică faptul că absența fumatului și un consum de alcool moderat sau absent sunt asociate cu un declin cognitiv mai lent. Comparativ cu persoanele care au fumat pentru mai mult de 10 ani, nefumătorii au prezentat scoruri de memorie mai stabile, cu o scădere mai mică cu 0,08 deviații standard. Similar, persoanele cu un consum moderat de alcool au înregistrat o scădere mai mică cu 0,04 deviații standard a scorurilor de memorie, comparativ cu marii consumatori de alcool.
Pe lângă fumat, contactul social săptămânal sau mai rar a fost asociat cu un declin mai rapid al scorurilor de memorie, indiferent de obiceiurile de consum de alcool sau de activitatea fizică a individului. Acele persoane care au raportat contact social săptămânal combinat cu fumat au avut un declin mai rapid al memoriei comparativ cu stilul de viață de referință.
Interacțiunea socială regulată și activitatea fizică par să ofere protecție neurologică, prevenind pierderea neuronală legată de îmbătrânire și fortificând mecanismele împotriva neurodegenerării, ceea ce ajută la protejarea împotriva demenței și a declinului cognitiv. De asemenea, angajamentul social poate juca un rol prin medierea asociației dintre funcția cognitivă și atrofia cerebrală sau stresul perceput.
Studiul beneficiază de o populație mare și o perioadă lungă de urmărire, oferind puterea statistică necesară pentru a evalua 16 profiluri de stil de viață și pentru a identifica diferențele importante în declinul cognitiv. Totuși, comportamentele au fost auto-raportate, ceea ce ar putea crește riscul de părtinire a amintirilor. Lipsa unor variabile, cum ar fi consumul de alcool pe parcursul studiului și utilizarea medicamentelor, precum și imposibilitatea de a include dieta și somnul în analiză, ar putea influența rezultatele.
Aceste descoperiri subliniază necesitatea unor studii suplimentare care să includă populații mai diverse pentru a confirma aceste rezultate și pentru a generaliza descoperirile în contexte diferite cultural.
sursa: News Medical
Data actualizare: 03-07-2024 | creare: 03-07-2024 | Vizite: 199
Bibliografie
Lifestyle habits linked to faster cognitive decline in new study, link: https://www.news-medical.net/news/20240701/Lifestyle-habits-linked-to-faster-cognitive-decline-in-new-study.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum