Noul model SCORE2-Diabetes: o abordare revoluționară în predicția riscului cardiovascular la pacienții cu diabet de tip 2

Un studiu recent publicat în revista European Heart Journal aduce în atenție un nou model de predicție a riscului de boli cardiovasculare la pacienții cu diabet de tip 2. Cercetătorii au dezvoltat și validat modelul SCORE2-Diabetes, care utilizează un algoritm recalibrat pentru a estima riscul de boli cardiovasculare pe o perioadă de 10 ani. Pentru realizarea studiului, cercetătorii au utilizat date individuale din patru surse diferite, care au furnizat informații despre participanții din șapte țări, inclusiv din Franța, Italia sau SUA.

Rezultatele obținute au demonstrat că modelul recalibrat de predicție a riscului de diabet SCORE2 a avut un impact semnificativ asupra identificării riscului crescut de boli cardiovasculare în diferite regiuni de pe glob. Recalibrarea modelului a permis estimarea mai precisă a bolilor cardiovasculare, cu o acuratețe de trei până la patru ori mai mare, având în vedere un set de factori de risc relevanți.

Un aspect important al modelului de predicție SCORE2 este faptul că recalibrarea sa s-a bazat pe date de registru și nu a depins de rezultatele studiilor observaționale sau intervenționale. În consecință, modelul va putea fi actualizat pentru a evalua riscul de boală cardiovasculară în orice populație, cu condiția existenței la nivel de populație a unor date epidemiologice specifice referitoare la diferite vârste și sexe.

SCORE2-Diabet este capabil să integreze variația specifică populației din regiunile cu risc din Europa, fiind luați în vedere diverși factori de risc, precum funcția renală, nivelul de HbA1c (hemoglobina glicozilată) și vârsta la diagnosticul de diabet. Acest lucru face posibilă realizarea unor predicții precise în ceea ce privește riscul la nivel individual, fapt ce permite clinicienilor și pacienților să determine tipul și intensitatea intervențiilor necesare pentru prevenirea bolilor cardiovasculare.

Validarea externă a modelului SCORE2, realizată pe un eșantion de peste 210.000 de indivizi din diverse regiuni cu risc, a evidențiat eficiența și capacitatea sa de generalizare în predicția riscului de boli cardiovasculare.