Mortalitatea în România

©

Autor:

Mortalitatea în România

Informațiile statistice de mai jos au fost oferite de către Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Statistică și informatică în Sănătate publică. Cele mai actuale cifre sunt cele din Buletinul informativ nr 12, din 2016.

 

 

Mortalitatea generală (Indicele de mortalitate generală) în România în 2016 a fost de 11.6‰ în ușoară scădere față de anul 2015 (11.8‰). Aceste valori sunt calculate dupa formula: [nr.decese x 1000/nr.populatie].
 

Urban versus rural

Mortalitatea în mediul rural este mult mai mare (13.9‰) comparativ cu mediul urban (9.7‰). Acest lucru se datorează probabil accesului mai deficitar la servicii medicale al persoanelor din mediul rural.
 

Bărbații mai fragili decât femeile 

Încă de la naștere sexul masculin pare mai sensibil, mortalitatea infantilă fiind cu aproximativ 24% mai mare la băieți (8.3/1000 născuți vii la sexul masculin versus 6.3/1000 născuți vii la sexul feminin). Per total mortalitatea la bărbați este mai mare decât a femeilor (12.4‰ la bărbați versus 10.8‰ la femei).[1]
 

Mortalitatea pe grupe de vârstă

Primul an de viață (mortalitatea infantilă) are o mortalitate mult mai mare decât a anilor următori. Cele mai puține decese s-au înregistrat în perioada 1-14 ani (în special 5-9 ani), ulterior începe să crească cu fiecare grupă de vârstă. Este interesant că mortalitatea pe grupa 65- 69 ani nu diferă foarte mult de cea din 70-74 ani, însă crește extrem de mult la grupa următoare 75-79 ani.

 

Grupa de vârstă Decese
Total decese 256761
0-1 ani (mortalitate infantila) 1386
1-4 ani 269
5-9 ani 180
10-14 ani 236
15-19 ani 434
20-24 ani 562
25-29 ani 916
30-34 ani 1085
35-39 ani 2114
40-44 ani 3715
45-49 ani 7055
50-54 ani 7700
55-59 ani 14812
60-64 ani 21620
65-69 ani 24805
70-74 ani 25574
75-79 ani 38898
80-84 ani 45738
85+ ani 59662


Cele mai frecvente cauze de deces

  Patologie cauzatoare Nr. decese Procent
       
  Total decese 256761  
       
1 Bolile aparatului circulator - total 148489 58%
  - boli cerebrovasculare 42861  
  - cardiopatii ischemice cu excepția IMA 30990  
  - hipertensiunea arterială 29107  
  - infarctul miocardic acut (IMA) 18704  
  - cord pulmonar cronic 2364  
2 Tumori - total 51772  20%
  - pulmonar 10226
  - sân 3516  
  - stomac 3357  
  - prostată 2332  
  - col uterin 1591  
3 Bolile aparatului respirator - toate 14531 5.6%
  - pneumonii 6563  
  - boli pulmonare cronice 5911  
4 Bolile aparatului digestiv - toate 14502 5.6%
  - fibroza și ciroza ficatului 7800  
  - boala alcoolică a ficatului 722  
  - boala toxică a ficatului 523  
  - hepatita cronică 373  
5 Leziuni traumatice și otrăviri 9744 3.8%
6 Bolile sistemului nervos şi organelor de simţ 3916  
7 Bolile aparatului genito-urinar 3623  
8 Boli infecțioase și parazitare 3126  
9 Boli endocrine, de nutriție și metabolism 2901  
  - diabet zaharat 2680  
10 Simptome, semne și rezultate anormale 2582  
11 Afecțiuni perinatale 495  
12 Anomalii congenitale 396  
13 Tulburări mentale 368  
14 Boli ale sangelui și organelor hematopoetice 166  
15 Bolile pielii și țesutului subcutanat 84  
16 Boli osteo-articulare 49  
17 Complicațiile sarcinii, nașterii și lăuziei 17  

 

Mortalitate infantilă în România

Prin mortalitate infantilă înțelegem mortalitatea în primul an de viață.
Vestea bună este că mortalitatea infantilă în România a scăzut continuu în ultimii ani de la un total de 4370 de cazuri de deces 0-1 ani în anul 2000 la 1386 cazuri în anul 2016 (de peste 3 ori mai mică)[1].

 

Riscul cel mai mare de deces este în prima lună de viață și în special în prima săptămână. În anul 2016 dintr-un total de 1386 de cazuri de deces 0-1ani, 771 s-au produs în primele 27 zile (mortalitate neonatală), iar 615 în zilele 28-365 (postneonatala). Iar din cele 771 de decese la nounascuti, 518 s-au produs în primele 6 zile (mortalitate neonatala precoce)[1].

 

Mortalitatea infantilă în Europa este de 8‰, cu respectarea diferenței dintre sexe ca și în România (9‰ la băieți și 6‰ la fetițe). Cu valori în concordanță cu media europeană România nu iese în evidență nici în plus, nici în minus.[2]
În lume mortalitatea infantilă variază de la peste 100‰ (Afghanistan, Niger, Somalia) la 2.2‰ în Japonia și 1.8‰ în Monaco (conform The World Factbook's 2012 estimates)[3].

 

Speranța de viață [4]

Locația Femei Bărbați
     
România 78.7 ani
71.5 ani
Europa 80.6 ani
74.1 ani
America de Nord 81.5 ani 76.7 ani

 

Se observă că românii trăiesc mai puțin decât alte populatia altor tări civilizate și că, în cazul nostru, diferența dintre vârsta maximă a femeilor și cea a bărbaților este mai mare.

 

Concluzii

Topul cauzelor de deces ne arată că în aproape 60% din cazuri moartea survine datorită patologiei cardio-vasculare, iar hipertensiunii arterială și ateroscleroza sunt principalii factori incriminați. Acestea sunt afecțiuni a căror evoluție o putem influența relativ facil prin schimbarea modului de viață (dieta, mișcare) și tratament corect. Ca urmare, speranța noastră de viață (vârsta maxima pe care o vom atinge) depinde în principal de noi înșine.


Data actualizare: 06-04-2019 | creare: 27-08-2018 | Vizite: 2884
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Falimentul poate fi fatal după vârsta de 50 de ani
  • Mersul pe jos alert te poate ajuta să trăiești mai mult?
  • Mortalitatea cauzată de COVID-19, factor determinant pentru stabilirea incidenței reale a cazurilor de infectare
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum