Mortalitatea în România
Autor: Dragoș Racheriu
Mortalitatea generală (Indicele de mortalitate generală) în România în 2016 a fost de 11.6‰ în ușoară scădere față de anul 2015 (11.8‰). Aceste valori sunt calculate dupa formula: [nr.decese x 1000/nr.populatie].
Urban versus rural
Mortalitatea în mediul rural este mult mai mare (13.9‰) comparativ cu mediul urban (9.7‰). Acest lucru se datorează probabil accesului mai deficitar la servicii medicale al persoanelor din mediul rural.
Bărbații mai fragili decât femeile
Încă de la naștere sexul masculin pare mai sensibil, mortalitatea infantilă fiind cu aproximativ 24% mai mare la băieți (8.3/1000 născuți vii la sexul masculin versus 6.3/1000 născuți vii la sexul feminin). Per total mortalitatea la bărbați este mai mare decât a femeilor (12.4‰ la bărbați versus 10.8‰ la femei).[1]
Mortalitatea pe grupe de vârstă
Primul an de viață (mortalitatea infantilă) are o mortalitate mult mai mare decât a anilor următori. Cele mai puține decese s-au înregistrat în perioada 1-14 ani (în special 5-9 ani), ulterior începe să crească cu fiecare grupă de vârstă. Este interesant că mortalitatea pe grupa 65- 69 ani nu diferă foarte mult de cea din 70-74 ani, însă crește extrem de mult la grupa următoare 75-79 ani.
Grupa de vârstă | Decese |
Total decese | 256761 |
0-1 ani (mortalitate infantila) | 1386 |
1-4 ani | 269 |
5-9 ani | 180 |
10-14 ani | 236 |
15-19 ani | 434 |
20-24 ani | 562 |
25-29 ani | 916 |
30-34 ani | 1085 |
35-39 ani | 2114 |
40-44 ani | 3715 |
45-49 ani | 7055 |
50-54 ani | 7700 |
55-59 ani | 14812 |
60-64 ani | 21620 |
65-69 ani | 24805 |
70-74 ani | 25574 |
75-79 ani | 38898 |
80-84 ani | 45738 |
85+ ani | 59662 |
Cele mai frecvente cauze de deces
Patologie cauzatoare | Nr. decese | Procent | |
Total decese | 256761 | ||
1 | Bolile aparatului circulator - total | 148489 | 58% |
- boli cerebrovasculare | 42861 | ||
- cardiopatii ischemice cu excepția IMA | 30990 | ||
- hipertensiunea arterială | 29107 | ||
- infarctul miocardic acut (IMA) | 18704 | ||
- cord pulmonar cronic | 2364 | ||
2 | Tumori - total | 51772 | 20% |
- pulmonar | 10226 | ||
- sân | 3516 | ||
- stomac | 3357 | ||
- prostată | 2332 | ||
- col uterin | 1591 | ||
3 | Bolile aparatului respirator - toate | 14531 | 5.6% |
- pneumonii | 6563 | ||
- boli pulmonare cronice | 5911 | ||
4 | Bolile aparatului digestiv - toate | 14502 | 5.6% |
- fibroza și ciroza ficatului | 7800 | ||
- boala alcoolică a ficatului | 722 | ||
- boala toxică a ficatului | 523 | ||
- hepatita cronică | 373 | ||
5 | Leziuni traumatice și otrăviri | 9744 | 3.8% |
6 | Bolile sistemului nervos şi organelor de simţ | 3916 | |
7 | Bolile aparatului genito-urinar | 3623 | |
8 | Boli infecțioase și parazitare | 3126 | |
9 | Boli endocrine, de nutriție și metabolism | 2901 | |
- diabet zaharat | 2680 | ||
10 | Simptome, semne și rezultate anormale | 2582 | |
11 | Afecțiuni perinatale | 495 | |
12 | Anomalii congenitale | 396 | |
13 | Tulburări mentale | 368 | |
14 | Boli ale sangelui și organelor hematopoetice | 166 | |
15 | Bolile pielii și țesutului subcutanat | 84 | |
16 | Boli osteo-articulare | 49 | |
17 | Complicațiile sarcinii, nașterii și lăuziei | 17 |
Mortalitate infantilă în România
Prin mortalitate infantilă înțelegem mortalitatea în primul an de viață.
Vestea bună este că mortalitatea infantilă în România a scăzut continuu în ultimii ani de la un total de 4370 de cazuri de deces 0-1 ani în anul 2000 la 1386 cazuri în anul 2016 (de peste 3 ori mai mică)[1].
Riscul cel mai mare de deces este în prima lună de viață și în special în prima săptămână. În anul 2016 dintr-un total de 1386 de cazuri de deces 0-1ani, 771 s-au produs în primele 27 zile (mortalitate neonatală), iar 615 în zilele 28-365 (postneonatala). Iar din cele 771 de decese la nounascuti, 518 s-au produs în primele 6 zile (mortalitate neonatala precoce)[1].
Mortalitatea infantilă în Europa este de 8‰, cu respectarea diferenței dintre sexe ca și în România (9‰ la băieți și 6‰ la fetițe). Cu valori în concordanță cu media europeană România nu iese în evidență nici în plus, nici în minus.[2]
În lume mortalitatea infantilă variază de la peste 100‰ (Afghanistan, Niger, Somalia) la 2.2‰ în Japonia și 1.8‰ în Monaco (conform The World Factbook's 2012 estimates)[3].
Speranța de viață [4]
Locația | Femei | Bărbați |
România | 78.7 ani |
71.5 ani |
Europa | 80.6 ani |
74.1 ani |
America de Nord | 81.5 ani | 76.7 ani |
Se observă că românii trăiesc mai puțin decât alte populatia altor tări civilizate și că, în cazul nostru, diferența dintre vârsta maximă a femeilor și cea a bărbaților este mai mare.
Concluzii
Topul cauzelor de deces ne arată că în aproape 60% din cazuri moartea survine datorită patologiei cardio-vasculare, iar hipertensiunii arterială și ateroscleroza sunt principalii factori incriminați. Acestea sunt afecțiuni a căror evoluție o putem influența relativ facil prin schimbarea modului de viață (dieta, mișcare) și tratament corect. Ca urmare, speranța noastră de viață (vârsta maxima pe care o vom atinge) depinde în principal de noi înșine.
2. http://www.who.int/gho/child_health/mortality/neonatal_infant_text/en/
3. https://en.wikipedia.org/wiki/Infant_mortality#Differences_in_measurement
4. https://www.google.com/publicdata/explore?ds=d5bncppjof8f9_&met_y=sp_dyn_le00_in&hl=en&dl=en#!ctype=l&strail=false&bcs=d&nselm=h&met_y=sp_dyn_le00_in&fdim_y=gender:2&scale_y=lin&ind_y=false&rdim=region&idim=region:NAC&ifdim=region&tdim=true&hl=en_US&dl=en&ind=false
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- As vrea sa inteleg de ce a murit bebe meu, unde s-a gresit?
- Copil decedat la 8 ore dupa nastere. de ce?