MIT: Laptele scade absorbția antibioticelor

ADEVĂRAT

Antibioticele sunt o clasă de medicamente frecvent prescrise în practica medicală curentă.

Una dintre cele mai cunoscute recomandări care vin inclusiv din partea cadrelor medicale și este profund imprimată în conștiința noastră colectivă este cea de a evita consumul simultan de lapte atunci când urmăm un tratament cu antibiotice. Nimic mai adevărat.

Prin urmare, nu este indicată co-administrarea la aceeași masă a antibioticelor cu lapte și produse derivate deopotrivă. Acestea din urmă constituie surse de ioni divalenți (de exemplu, calciul și magneziul) și pot crea complexe neabsorbabile împreună cu antibioticele, iar eficiența terapeutică va fi profund diminuată.

Din punct de vedere nutrițional, atât laptele, dar și produsele lactate, sunt o sursă importantă de calciu, proteine, vitamine și calorii din dietă și nu se recomandă evitarea lor totală, chiar și în contextul antibioterapiei. Aportul de lactate trebuie în schimb monitorizat și încurajat, ținându-se cont de indicațiile specifice de administrare ale antibioticului implicat. (1)

Fluorochinolonele

Fluorochinolonele fac parte din clasa chinolonelor de a treia generație și sunt chimioterapice bacteriene care inhibă sinteza acizilor nucleici. Exemple din aceasta clasă sunt: Ciprofloxacina, Ofloxacina, Norfloxacina, Pefloxacian, Lomefloxacina, Levofloxacina și Moxifloxacina. (2)

În cadrul unor studii s-a remarcat faptul ca fluorochinolonele formează împreună cu ionii metalici din alimente complexe puțin solubile și prin urmare reduce biodisponibilitatea antibioticului. (1)

Cazeina și calciul prezente în lapte și produsele lactate pot diminua absorbția ciprofloxacinei. Ghidurile nu recomandă administrarea ciprofloxacinei împreună cu suplimentele de calciu sau în timpul meselor reprezentate exclusiv de lapte și/ sau derivate. În cadrul meselor compuse care conțin și cantități moderate de astfel de alimente (lapte, iaurt, brânzeturi) administrarea ciprofloxacinei este permisă. (1), (3)

Tetraciclinele

Tetraciclinele fac parte din clasa antibioticelor care inhibă sinteza proteinelor bacteriene, dintre care se disting în funcție de durata de acțiune următoarele: Tetraciclina, Oxitetraciclina, Clortetraciclina, Rolitetraciclina, Demeclociclina, Metaciclina, Lymeciclina, Doxiciclina și Minociclina. (2)

Asocierea tetraciclinei cu laptele și produsele lactate conduce la formarea unor complexe insolubile cu fierul și calciul conținut, influențând astfel biodisponibilitatea atât a nutrienților, dar și a substanței farmacologic active. În cazul tetraciclinelor, chiar și cantități relativ mici de lapte, cum este de exemplu cel adăugat în cafea, ar putea diminua absorbția antibioticului. (1)

Prin urmare, administrarea acestui tip de antibiotice se va face cu o oră înainte sau după două ore de la servirea mesei, în special dacă s-au consumat lapte și derivate. (1), (3)

Excepție fac doxiciclina și minociclina, antibiotice cu durată lungă de acțiune în comparație cu tetraciclina, care pot fi consumate împreună cu produse lactate, în cazul în care se acuză disconfort la nivel gastric atunci când sunt administrate. (3) Aceasta nu este însă o regulă!

Cea mai bună cale de a evita interacțiunile nedorite dintre medicamente și alimente este administrarea lor separată. În acest scop este obligatorie consultarea prospectului și respectarea  indicațiilor de specialitate cu privire la momentul administrării antibioticelor: înainte, în timpul sau după servirea mesei.

Tipul de lichide consumate concomitent cu antibioticele poate influența absorbția și implicit, succesul terapeutic. De regulă, medicamentele trebuie administrate cu apă, în cantități mai mici sau mai mari, conform prospectului. Laptele și sucurile naturale din 100% fructe constituie o asociere nefericită, în special în cazul antibioticelor.