MIT: Laptele altor mamifere nu este sănătos pentru consumul uman

FALS

Teoria din spatele acestui mit face referire la mamiferele care nu mai consumă lapte după ce au fost înțărcate. Cu toate acestea, efectele consumului de lapte de la alte mamifere asupra sănătății umane nu beneficiază de o asociere logică cu faptul că animalele adulte nu mai consumă lapte.

De asemenea, au fost vehiculate în media diverse ipoteze conform cărora consumul crescut de lapte ar putea crește riscul de afecțiuni cronice, inclusiv obezitate, diabet zaharat tip 2, boli cardiovasculare, osteoporoză și cancer.
Atitudinea sceptică cu privire la produsele lactate și lapte în general se reflectă prin creșterea consumului băuturilor vegetale ca substitute pentru lapte, din soia, orez, migdale sau ovăz. (1)

Omul este singurul mamifer care consumă lapte după ce a fost înțărcat

Acesta constituie un argument neștiințific foarte popular în rândul adepților dietei Paleo sau a persoanelor care au adoptat un regim de viață vegan, conform căruia nu este natural ca oamenii să consume lapte după finalizarea alăptării; lucru explicat de faptul că animalele nu sunt capabile să obțină lapte de la alte mamifere. În schimb omul, în cursul evoluției sale și datorită inteligenței și a abilității fizice a reușit să obțină lapte de la animalele domesticite fără a le face rău. Astfel s-a remarcat un proces de co-evoluție între tradiția producerii de lactate și persistența secreției de lactază la om. (2)

Toleranța versus intoleranța la lactoză

De-a lungul generațiilor de consumatori consecvenți de lapte și produse lactate s-au înregistrat mutații genetice la nivelul genei care codifică lactaza, enzima care digeră lactoza (zahărul prezent în mod natural în lapte).

Astfel în prezent se cunosc două fenotipuri, lactază persistent și non-persistent.

Non-persistența lactazei constituie într-adevăr o condiție umană ancestrală, caracteristică tuturor mamiferelor. Declinul natural al producției de lactază stă la baza argumentului potrivit căruia omul nu a fost „construit” astfel încât să consume lapte după înțărcare. La animale gena lactazei se dezactivează treptat, iar acesta devine „intolerant” la lactoză.

În schimb, persistența lactazei este o particularitate genetică la om cu transmitere autosomal dominantă, dobândită de-a lungul a sute de generații, care asigură continuitatea producției lactazei în decursul vieții adulte.

În cadrul unui studiu publicat în 2004, cercetătorii au apreciat la persoanele ce au prezentat mutația care a condus la menținerea secreției lactazei, faptul că aceștia au dat naștere unor urmași cu 19% mai fertili comparativ cu cei la care mutația a fost absentă. Se consideră că această genă este una dintre cele mai puternice de la nivelul genomului, selecția ei constituind o strategie de adaptare pentru supraviețuire.

Printre avantajele genetice ale persistenței lactazei se numără reducerea afecțiunilor asociate deficitului de calciu și vitamina D, în special a rahitismului, și nașterea mai multor urmași, mult mai sănătoși, avantaje datorate aportului suplimentar de nutrienți din lapte și produse lactate. (3), (4), (5)

Se estimează că aproximativ 35% dintre persoanele cu vârsta peste 7-8 ani își păstrează abilitatea de a digera lactoza, în special în populația din Europa de Nord.

Variațiile genelor care codifică sinteza enzimatică de lactază sunt dependente de o serie de factori, prin urmare se estimează că prevalența hipolactaziei la adulți variază între 5% și aproximativ 100% în funcție de regiunea globului, tipuri și subtipuri etnice etc. De exemeplu, persistența lactazei este relativ rară – sub 40%, în Grecia și Turcia. În schimb, în Marea Britanie și Scandinavia mai mult de 90% din populație poate digera lactoza din lapte. (4),(5)

Acest neajuns constituit de non-persistența lactazei a fost compensat prin consumul de produse lactate fermentate. Simptomele intoleranței la lactoză (balonarea, flatulența, accelerarea tranzitului intestinal, borborismele) sunt frecvent determinate de fermentarea lactozei sub influența florei intestinale normale, în absența enzimei lactază care să o digere. Produsele obținute în urma fermentării lactozei oferă posibilitatea de a fi consumate inclusiv de către persoanele intolerante la lactoză asimptomatice. Astfel, acestea pot beneficia de avantajele nutriționale ale laptelui, fără riscul unor reacții adverse.

Pe piață au devenit accesibile variante fără lactoză (delactozate) ale laptelui dulce, obținute prin adăugarea enzimei lactază, fără a elimina vreun nutrient esențial din lapte.

Surogatele vegetale din comerț ale laptelui de vacă dețin un profil nutrițional diferit și de cele mai multe ori necesită fortificare pentru a atinge potențialul în nutrienți al laptelui convențional. De exemplu, laptele din soia comercializat este în cele mai multe cazuri obținut din izolat proteic de soia sub formă de pudră, reconstituit cu apă, în care au fost adăugate ulterior uleiuri vegetale, zaharuri și/sau vitamine și minerale, pentru a ajunge la valori ale nutrienților comparabile cu cele ale laptelui de vacă. (6)

Beneficiile consumului de lapte

În lipsa unor contraindicații medicale precise (alergie la proteinele laptelui de vacă, intoleranță congenitală la lactoză, intoleranță la lactoză secundară afecțiunilor gastrointestinale acute sau cronice manifeste etc.), consumul de lapte proaspăt și derivate este recomandat pentru numeroasele sale beneficii asupra sănătății organismului.

Managementul ponderal

O dietă bogată în lapte și derivate, care presupune consumul a 3 porții zilnice de lactate, a fost puternic asociată cu reducerea greutății corporale care a vizat în special compartimentul adipos, în contextul restricției calorice. Optimizarea compoziției corporale la adulți, ceea ce ar putea diminua riscul pentru diabet zaharat tip 2, a fost asociat cu precădere consumului de brânzeturi și diferite tipuri de iaurt. (7), (8)

Protecția cardiovasculară și metabolică

De asemenea, consumul zilnic a 200-300 ml lapte și/sau alte produse lactate se pare că nu crește riscul de a dezvolta afecțiuni  cardiovasculare. Mai mult decât atât, s-a constat o asociere inversă între aportul adecvat de lapte și derivate și riscul pentru hipertensiune arterială, boli coronariene și accident vascular cerebral.

Deși în managementul dietetic al afecțiunilor cardiovasculare și metabolice este încurajat consumul de lactate degresate, variantele integrale ale acestor produse ar putea manifesta un efect protectiv împotriva diabetului zaharat de tip 2 și al dislipidemiilor. Potrivit studiilor, acizii grași saturați care se găsesc în mod natural în produsele lactate, respectiv mineralele pe care aceste alimente le au în compoziție, țin sub control producția endogenă de LDL-colesterolului ca răspuns la aportul de lactate integrale și nu o cresc, așa cum s-a presupus inițial. (8)

 

Aportul semnificativ de micronutrienți din lactate, în special cel de calciu organic, explică o mare parte dintre avantajele asupra sistemului cardiovascular. Cu toate că alternativele vegetale ale laptelui sunt îmbogățite cu calciu, acesta este prezent sub formă anorganică, fapt care ar putea conduce dimpotrivă la creșterea riscului cardiovascular. (8)

Menținerea sănătății osoase

Un aport adecvat de proteine cu valoare biologică crescută, calciu, fosfor, magneziu, mangan, zinc, vitamina D și K  contribuie la menținerea homeostaziei metabolismului osos. Toate acestea, cu excepția vitaminei D se găsesc în concentrațiile ideale în lapte și derivate. (8)

Lactatele și riscul de cancer

De-a lungul timpului, studiile au condus la rezultate contradictorii în ceea ce privește rolul consumului de lapte și derivate în inițierea sau prevenția proceselor canceroase.

În ultimii ani însă dovezile care au avut în vedere relația dintre aportul de lactate și riscul pentru diferite forme de cancer (mamar, colorectal, de vezică, ovarian, pulmonar, respectiv cancer pancreatic) au fost neconcludente și inconstante.

Unele studii sugerează chiar o asociere inversă între aportul de produse lactate și riscul de cancer gastric, colorectal, vezical și cancer mamar. Beneficiile sunt mult mai robuste în rândul femeilor. În cazul bărbaților, efectul protectiv al consumului regulat de produse lactate pentru reducerea riscului de cancer colorectal depășește potențialul risc de cancer de prostată. (8)