MIT: Anestezia generală scurtează durata de viață

FALS 

Anestezia generală presupune introducerea pacientului într-o stare inconștientă, pe parcursul căreia funcțiile sale vitale sunt atent monitorizate, cu absența oricărei senzații dureroase și paralizia mușchilor scheletici ai întregului corp. Scopurile anesteziei generale sunt:

• analgezia - blocarea senzației dureroase;
• amnezia - blocarea amintirilor despre procedura la care pacientul este supus;
• inhibarea reflexelor pentru ca intervenția chirurgicală să decurgă într-un mod sigur și lipsit de evenimente neplăcute și
• relaxarea musculaturii. (1, 2)

Deși se speculează că fiecare anestezie generală ar scurta speranța de viață cu aproximativ 5 ani, această informație este falsă.

Argumentul principal care infirmă această idee este bazat în primul rând pe faptul că pacienții supuși unei astfel de proceduri suferă deja de afecțiuni ce necesită intervenții chirurgicale, care le influențează și modifică durata și calitatea vieții într-un mod pozitiv. Astfel, la baza acestei idei eronate stă ignorarea influenței pe care o are patologia de fond a pacientului asupra speranței sale de viață.

De asemenea, un alt argument care infirmă această teorie este reprezentat de faptul că mecanismul biologic al anestezicelor nu interfereză în niciun fel cu mecanismele implicate în fenomenele de îmbătrânire ale organismului, acestea fiind de natură celulară și moleculară (fenomene de apoptoză-moarte celulară programată și degenerare celulară), de natură hormonală și genetică, în timp ce mecanismul anestezicelor se bazeaza strict pe influențarea transmiterii neuronale, pe care o inhibă la nivel cerebral fără a influența celălalte mecanisme biologice. (5, 6)

Cu toate că riscurile acestei proceduri sunt foarte scăzute, mai ales pentru că anestezicele moderne au o toxicitate redusă, pot apărea diverse manifestări, majoritatea fiind minore, mergând până la infarct miocardic, afectări neurologice sau chiar moarte. Pentru ca astfel de fenomene să fie evitate este foarte important ca pacientul să îi prezinte anestezistului tot istoricul său, incluzând patologiile cronice de care suferă (boli neurologice cum este de exemplu epilepsia, afecțiuni ale stomacului și esofagului, tulburări de alimentație, afecțiuni cardiace, afecțiuni respiratorii, afecțiuni imunologice, artrită, boli endocrine cum este diabetul zaharat), medicația pe care a luat-o recent- unele medicamente pot interacționa cu anestezicul (antihistaminice, somnifere, sedative, tranchilizante, unele analgezice, relaxante musculare, medicație antiepileptică), alergiile - deoarece unii pacienti pot avea reacții alergice la anumite anestezice, în cadrul cărora poate apărea ca manifestare, hipertermia malignă (tahicardie, aritmii, febră extrem de înaltă, dificultăți respiratorii, spasme musculare), istoricul de fumat, consum de alcool sau droguri, sarcină sau alăptare. (2)

Reacțiile adverse care pot apărea după anestezie includ dureri de cap, greață și vărsături, confuzie și pierderi temporale ale memoriei ce pot apărea la persoane vârstnice sau la persoanele care suferă deja de tulburări ale memoriei, amețeală, leziuni ale cavității bucale ce pot apărea datorită tuburilor de intubație. (3)

Un studiu care să verifice teoria scurtării duratei de viață în urma unei anestezii generale este aproape imposibil de realizat deoarece implică o perioadă extrem de lungă de timp, iar datele nu pot fi exacte deoarece pacientul poate contacta multe alte patologii care îi pot influența durata vieții.

Totuși, un grup de cercetători de la Facultatea de Medicină a Universității Harvard a realizat un studiu controlat în laborator, pe animale, care infirmă în totalitate această teorie.

Cercetătorii au administrat anestezie generală la jumătate din lotul de subiecți, iar celeilalte jumătăți au administrat oxigen, timp de două ore. Pe parcursul experimentului cercetătorii au monitorizat parametrii fiziologici (saturația în oxigen, activitate neurologică, pulsul, tensiunea arterială etc. ) pentru a observa eventualele modificări.

Animalele au fost ținute sub observație pentru a se monitoriza calitatea vieții lor și anumite modificări ce pot apărea. Au fost colectate datele despre durata vieții fiecărui subiect, iar datele obținute au arătat că cei din grupul care a primit anestezie generală au supraviețuit perioada așteptată pentru specia lor și cel puțin aceeași perioadă cu cei din grupul de control care nu au primit anestezie generală. (4)

În concluzie, deși anestezia generală implică anumite riscuri, importanța acestei proceduri este enormă pentru practica chirurgicală, anestezia generală ajutând la salvarea vieții multor pacienți, care fără anumite intervenții chirugicale nu ar putea supraviețui.