Microscopia electronică criogenică surprinde rolul moleculei „911” în repararea ADN-ului

Molecula „911”, denumită după numărul de urgență din Statele Unite ale Americii, este răspunsul celulelor la o eroare de replicare la nivelul ADN-ului, astfel evitându-se o multitudine de posibile afecțiuni ale organismului. Descoperirea lămurește în legătură cu modul prin care celulele sunt capabile să transmită informații genetice mai departe în urma divizării lor.
Huilin Li de la Institutul Van Andel și Micahel O‘Donnell de la Universitatea Rockefeller afirmă că afectarea ADN-ului poate produce consecințe severe, precum cancerul. Astfel, mecanismul prin care celulele verifică și repară astfel de defecte este important pentru posibilitatea de dezvoltare a unor noi terapii în vederea tratării afecțiunile produse prin astfel de alterări ale ADN-ului uman.

Prin diviziune celulară sunt înlocuite zilnic miliarde de celule în organismul nostru, astfel asigurându-se troficitatea țesuturilor tegumentare și musculare. Atunci când apare o anomalie la acest nivel, celulele pot să emită semnale prin care acest proces este încetat până când se repară greșeala sau să producă liză celulară, astfel prevenind transmiterea defectelor către celulele ce rezultă în urma diviziunii.

Molecula „911”, de formă inelară, se atașează astfel lanțului de ADN și parcurge întreaga lungime a lui până întâlnește zona în care eroarea s-a produs. Detectarea acestei zone este esențială pentru semnalarea greșelii și transmiterea concomitentă a semnalului de stopare a procesului de diviziune până ce segmentul este înlocuit cu unul corect.

Particularitatea moleculei este reprezentată de capacitatea de a se atașa ADN-ului prin intermediul capătului 5‘, spre deosebire de celelalte molecule răspunzătoare de verificarea corectitudinii structurii acestuia, ce se atașează capătului 3‘. Potrivit cercetătorilor, această noutate aduce noi informații neștiute anterior referitoare la procesul de reparație al ADN-ului.

Li și O‘Donnell au colaborat și cu Roxana Georgescu și Nina Y. Yao de la Universitatea Rockefeller, iar informațiile obținute în urma analizei ADN-ului la microscopul electronic criogenic au fost colectate cu ajutorul dotărilor Institutului Van Alden.

sursa: Science Daily
foto: Van Andel Institute