Microplasticele detectate în sângele uman sunt legate de markeri alterați de coagulare

Plasticul, produs în cantități tot mai mari în ultimele decenii, este omniprezent. Pe măsură ce obiectele din plastic se fragmentează, apar microparticule mai mici de 5 mm, numite microplastice, care pot ajunge în mediul înconjurător și, ulterior, în lanțul alimentar uman. Astfel, oamenii sunt expuși la microplastice (MP) prin ingestie, inhalare sau contact cutanat. Au fost depistate MP în diverse probe biologice (lapte matern, plămâni, ficat, fecale și sânge), fiind asociate cu inflamații, stres oxidativ și reacții imune. Cu toate acestea, rolul MP în procesele de coagulare și riscurile cardiovasculare rămâne puțin explorat.
Un studiu publicat în Scientific Reports a urmărit să identifice prezența microplasticelor în sângele uman și să evalueze posibilele efecte ale acestora asupra coagulării și a markerilor inflamatori. Rezultatele indică o asociere între nivelurile ridicate de MP în sânge și creșterea unor parametri inflamatori și de coagulare, sugerând că expunerea pe termen lung la aceste particule ar putea avea implicații serioase asupra sănătății cardiovasculare.

La studiu au participat 36 de adulți sănătoși coreeni, cu vârste cuprinse între 20 și 60 de ani, fără afecțiuni psihice, cancere sau boli hepatice. Pentru fiecare participant, cercetătorii au colectat informații despre stilul de viață (activitate fizică, consum de fructe de mare, utilizarea recipientelor din plastic), precum și probe de sânge. S-au măsurat nivelul microplasticelor din sânge, marcări inflamatori (precum proteina C reactivă) și parametri de coagulare (fibrinogen, timpul parțial de tromboplastină activată - aPTT, timpul de protrombină), alături de alți factori precum trigliceridele și numărul de trombocite.

Principalele constatări

• MP în sânge: Microplasticele au fost detectate în 32 din cele 36 de probe de sânge, cu o concentrație medie de 4,2 particule/ml. Majoritatea particulelor aveau dimensiuni între 20 și 50 μm. Predominau fragmentele solide (86,1%) față de fibre (36,1%).
• Influența stilului de viață și a plasticului din gospodărie: Nu s-au găsit corelații semnificative între prezența MP și consumul de fructe de mare sau preparate gata de consum, ori cu obiceiul de ventilare a locuinței. Totuși, persoanele care depozitau peste 50% din alimente în recipiente din plastic prezentau niveluri de MP mai mari (6,8 MP/ml) comparativ cu cei care utilizau mai puțin plastic (2,4 MP/ml).
• Efecte asupra coagulării și inflamației: O concentrație mai ridicată de MP în sânge a fost asociată cu prelungirea timpului aPTT, sugerând o alterare a cascadelor de coagulare. De asemenea, nivelurile crescute de microplastice s-au corelat cu valori ridicate ale fibrinogenului și proteinei C reactive, markeri care indică inflamație și risc crescut de formare a cheagurilor. Chiar dacă diferențele în numărul de trombocite între grupurile cu MP scăzute și cele cu MP ridicate au fost marginale, tendința subliniază potențiala implicare a MP în dinamica coagulării.

Semnificație și concluzii

Studiul sugerează că microplasticele circulante în sânge pot favoriza procese inflamatorii și pot modifica parametrii coagulanți, fapt ce ridică semne de întrebare cu privire la riscurile pe termen lung asupra sănătății cardiovasculare. Întrucât s-a demonstrat că persoanele cu niveluri mai ridicate de educație și cu utilizare crescută a plasticului în depozitarea alimentelor au mai multe MP în sânge, rezultatele indică necesitatea unor măsuri de reducere a expunerii.

Limitările studiului includ dimensiunea redusă a eșantionului și imposibilitatea stabilirii unei relații cauzale ferme, în absența unui grup de control clar. De asemenea, nu s-a putut exclude pe deplin posibilitatea contaminării probelor. Cu toate acestea, datele obținute subliniază nevoia urgentă de cercetări suplimentare, cu metodologii mai riguroase și eșantioane mai mari, pentru a înțelege mai bine mecanismele prin care microplasticele influențează sănătatea umană, în special la nivel cardiovascular.

sursa: News Medical