Trei boli cardiovasculare comune legate de afectarea cognitivă și riscul de demență
©
Autor: Airinei Camelia
Un nou comunicat È™tiinÈ›ific de la American Heart Association, publicat în revista Stroke, evidenÈ›iază legăturile între anumite boli cardiovasculare È™i deteriorarea cognitivă, inclusiv un risc crescut de demență. Documentul revizuieÈ™te cercetările recente care examinează relaÈ›ia dintre sănătatea cardiovasculară È™i cea a creierului, subliniind interconectivitatea dintre inimă È™i creier È™i importanÈ›a acesteia pentru sănătatea generală.
InsuficienÈ›a cardiacă, fibrilaÈ›ia atrială È™i boala coronariană sunt cele trei afecÈ›iuni cardiovasculare comune în rândul adulÈ›ilor legate de scăderea funcÈ›iilor cognitive. InsuficienÈ›a cardiacă este asociată cu un risc crescut de leziuni cerebrale datorate reducerii fluxului sanguin, inflamaÈ›iei cronice È™i activării neurohormonale. Aproape 50% dintre pacienÈ›ii cu insuficiență cardiacă suferă de deteriorări cognitive care afectează limbajul, memoria È™i funcÈ›iile executive.
FibrilaÈ›ia atrială, cea mai comună tulburare de ritm cardiac la adulÈ›i, este bine cunoscută pentru legătura sa cu accidentul vascular cerebral, dar È™i pentru impactul asupra declinului cognitiv, crescând riscul de deteriorare cognitivă cu 39%. Factorii de risc comuni cu demenÈ›a includ hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2, fumatul È™i vârsta înaintată. Tratamentele eficiente pentru fibrilaÈ›ie, inclusiv medicamentele anti-coagulante È™i procedurile de ablaÈ›ie cu cateter, pot reduce riscul de declin cognitiv.
Boala coronariană crește semnificativ riscul de demență și deteriorare cognitivă. O revizuire sistematică a arătat că persoanele cu boală cardiacă au un risc cu 27% mai mare de a dezvolta demență comparativ cu cele fără boală cardiacă. Atacul de cord este legat de un declin accentuat al funcției cognitive, inclusiv al memoriei și funcțiilor executive. Factorii genetici care cresc riscul bolilor de inimă pot contribui și la scăderea cognitivă.
Documentul subliniază că îmbunătățirea factorilor de risc vasculari ar putea păstra performanÈ›a cognitivă, iar tratamentele intensive pentru hipertensiune au arătat promisiuni în reducerea deteriorării cognitive uÈ™oare, dar nu È™i a demenÈ›ei. Abordările de gestionare a riscurilor cardiovasculare prin intervenÈ›ii de stil de viață, cum ar fi dieta È™i exerciÈ›iile fizice, pot ajuta la menÈ›inerea sănătății cognitive.
Concluzia este că prevenÈ›ia este mai eficientă decât tratamentul È™i că este nevoie de mai multe cercetări pentru a confirma È™i a detalia modul în care îngrijirea cardiovasculară poate îmbunătăți sănătatea creierului. În plus, se solicită cercetări suplimentare pentru a înÈ›elege modul în care genul, rasa È™i etnia pot influenÈ›a legătura dintre creier È™i inimă.
sursa: News Medical
InsuficienÈ›a cardiacă, fibrilaÈ›ia atrială È™i boala coronariană sunt cele trei afecÈ›iuni cardiovasculare comune în rândul adulÈ›ilor legate de scăderea funcÈ›iilor cognitive. InsuficienÈ›a cardiacă este asociată cu un risc crescut de leziuni cerebrale datorate reducerii fluxului sanguin, inflamaÈ›iei cronice È™i activării neurohormonale. Aproape 50% dintre pacienÈ›ii cu insuficiență cardiacă suferă de deteriorări cognitive care afectează limbajul, memoria È™i funcÈ›iile executive.
FibrilaÈ›ia atrială, cea mai comună tulburare de ritm cardiac la adulÈ›i, este bine cunoscută pentru legătura sa cu accidentul vascular cerebral, dar È™i pentru impactul asupra declinului cognitiv, crescând riscul de deteriorare cognitivă cu 39%. Factorii de risc comuni cu demenÈ›a includ hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2, fumatul È™i vârsta înaintată. Tratamentele eficiente pentru fibrilaÈ›ie, inclusiv medicamentele anti-coagulante È™i procedurile de ablaÈ›ie cu cateter, pot reduce riscul de declin cognitiv.
Boala coronariană crește semnificativ riscul de demență și deteriorare cognitivă. O revizuire sistematică a arătat că persoanele cu boală cardiacă au un risc cu 27% mai mare de a dezvolta demență comparativ cu cele fără boală cardiacă. Atacul de cord este legat de un declin accentuat al funcției cognitive, inclusiv al memoriei și funcțiilor executive. Factorii genetici care cresc riscul bolilor de inimă pot contribui și la scăderea cognitivă.
Documentul subliniază că îmbunătățirea factorilor de risc vasculari ar putea păstra performanÈ›a cognitivă, iar tratamentele intensive pentru hipertensiune au arătat promisiuni în reducerea deteriorării cognitive uÈ™oare, dar nu È™i a demenÈ›ei. Abordările de gestionare a riscurilor cardiovasculare prin intervenÈ›ii de stil de viață, cum ar fi dieta È™i exerciÈ›iile fizice, pot ajuta la menÈ›inerea sănătății cognitive.
Concluzia este că prevenÈ›ia este mai eficientă decât tratamentul È™i că este nevoie de mai multe cercetări pentru a confirma È™i a detalia modul în care îngrijirea cardiovasculară poate îmbunătăți sănătatea creierului. În plus, se solicită cercetări suplimentare pentru a înÈ›elege modul în care genul, rasa È™i etnia pot influenÈ›a legătura dintre creier È™i inimă.
sursa: News Medical
Data actualizare: 15-10-2024 | creare: 15-10-2024 | Vizite: 61
Bibliografie
Three common cardiovascular diseases linked to cognitive impairment and dementia risk, link: https://www.news-medical.net/news/20241010/Three-common-cardiovascular-diseases-linked-to-cognitive-impairment-and-dementia-risk.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Tratarea atacurilor de cord cu acizi grași cu lanț mediu
- Modificarea microbiomului intestinal poate ameliora leziunile renale induse de hipertensiune
- Educația pe timp îndelungat, asociată cu o reducere a riscului de boli cardiace
- Un studiu dezvăluie noi detalii despre inflamaţia răspunzătoare de apariţia bolii cardiovasculare
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
- Insuficiența cardiacă
- Fibrilatia atriala
- Cardiomiopatiile (CM)
- Insuficienta cardiaca congestiva
- Amiloidoza cardiacă
- Insuficiența cardiacă acută
- Insuficiența cardiacă cronică
- Insuficiența cardiacă dreaptă
- Insuficiența cardiacă la gravidă
- Infarctul splenic - complicație a fibrilației atriale?
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Ablatie
- Fibrilatie atriala
- Cati ani se poate trai cu fibrilatie atriala sub tratament?
- Stenoza aortica valvulara stransa
- Insuficienta cardiaca de gradul II si arteroscleroza
- Avc, fibrilatie atriala si nervozitate
- Pentru fibrilatie atriala mi s-a recomandat sa inlocuiesc un medicament
- Valve defecte, hipertensiune ciudata, extrasistole, tratament
- Cardiolog bun Bucuresti/insuficienta cardiaca