Trei boli cardiovasculare comune legate de afectarea cognitivă și riscul de demență

Un nou comunicat științific de la American Heart Association, publicat în revista Stroke, evidențiază legăturile între anumite boli cardiovasculare și deteriorarea cognitivă, inclusiv un risc crescut de demență. Documentul revizuiește cercetările recente care examinează relația dintre sănătatea cardiovasculară și cea a creierului, subliniind interconectivitatea dintre inimă și creier și importanța acesteia pentru sănătatea generală.
Insuficiența cardiacă, fibrilația atrială și boala coronariană sunt cele trei afecțiuni cardiovasculare comune în rândul adulților legate de scăderea funcțiilor cognitive. Insuficiența cardiacă este asociată cu un risc crescut de leziuni cerebrale datorate reducerii fluxului sanguin, inflamației cronice și activării neurohormonale. Aproape 50% dintre pacienții cu insuficiență cardiacă suferă de deteriorări cognitive care afectează limbajul, memoria și funcțiile executive.

Fibrilația atrială, cea mai comună tulburare de ritm cardiac la adulți, este bine cunoscută pentru legătura sa cu accidentul vascular cerebral, dar și pentru impactul asupra declinului cognitiv, crescând riscul de deteriorare cognitivă cu 39%. Factorii de risc comuni cu demența includ hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2, fumatul și vârsta înaintată. Tratamentele eficiente pentru fibrilație, inclusiv medicamentele anti-coagulante și procedurile de ablație cu cateter, pot reduce riscul de declin cognitiv.

Boala coronariană crește semnificativ riscul de demență și deteriorare cognitivă. O revizuire sistematică a arătat că persoanele cu boală cardiacă au un risc cu 27% mai mare de a dezvolta demență comparativ cu cele fără boală cardiacă. Atacul de cord este legat de un declin accentuat al funcției cognitive, inclusiv al memoriei și funcțiilor executive. Factorii genetici care cresc riscul bolilor de inimă pot contribui și la scăderea cognitivă.

Documentul subliniază că îmbunătățirea factorilor de risc vasculari ar putea păstra performanța cognitivă, iar tratamentele intensive pentru hipertensiune au arătat promisiuni în reducerea deteriorării cognitive ușoare, dar nu și a demenței. Abordările de gestionare a riscurilor cardiovasculare prin intervenții de stil de viață, cum ar fi dieta și exercițiile fizice, pot ajuta la menținerea sănătății cognitive.

Concluzia este că prevenția este mai eficientă decât tratamentul și că este nevoie de mai multe cercetări pentru a confirma și a detalia modul în care îngrijirea cardiovasculară poate îmbunătăți sănătatea creierului. În plus, se solicită cercetări suplimentare pentru a înțelege modul în care genul, rasa și etnia pot influența legătura dintre creier și inimă.

sursa: News Medical