Microbiota intestinală acționează la nivelul creierului pentru a controla apetitul
Cercetări relativ recente sugerează că anumite componente ale bacteriilor din intestin pot cauza un răspuns pro-inflamator în organism și ca atare acest lucru se va răsfrânge și la nivelul creierului.
Într-un studiu din 2022 publicat în revista Science se discută faptul ca neuronii GABA-ergici din hipotalamus recunosc o componentă a peretelui bacterian printr-un receptor numit NOD2, reglând în acest fel aportul alimentar și temperatura corpului.
Așadar și în această lucrare cercetătorii susțin ideea comunicării dintre creier și microflora intestinală și raportează ca anumiți neuroni pot identifica în mod direct părți ale peretelui bacterian și ca răspuns la această interacțiune pot declanșa comportamente alimentare modificate.
Mecanismul prin care fragmente ale peretelui bacterian influențează funcția neuronilor este însă în mare parte necunoscut.
Încercând să clarifice această piesă lipsă, echipa de cercetători condusa de Dr. Gabanyi s-a concentrat pe receptorii NOD2, găsind că în cazul celulelor endoteliale și al microgliei ei sunt exprimați la nivelul întregului creier, în ceea ce privește neuronii, acești receptori apar însă doar în anumite zone: talamusul, hipotalamusul și striat.
O observație foarte interesantă a fost în timpul studiului faptul că în cazul șoarecilor, anumite fragmente ale peretelui bacterian (muropeptide), au fost capabile să traverseze bariera intestinală și să ajungă în circulația generală, fiind mai târziu detectate în țesuturile cerebrale.
Pe parcursul studiului au creat un nou model de șoarece, căruia îi lipseau receptorii NOD2 de la nivelul neuronilor inhibitori GABA-ergici, precum și neuronii excitatori care exprimă protein-kinaza II calciu/calmodulin dependentă.
S-a remarcat că femelele acestui nou model de șoareci se hrăneau excesiv, luau în greutate și aveau temperatura corpului modificată.
Aceste manifestări erau cauzate de un fragment al peretelui bacterian, muramil-dipeptid (MDP), lucru confirmat prin faptul că șoarecii care primeau această componentă arătau un aport alimentar mai scăzut în comparație cu cei care primeau izomerul ce nu activează receptorul NOD2.
În concluzie, echipa de cercetători subliniază posibilitatea ca anumite componente ale peretelui bacterian să regleze în mod direct apetitul.
Așadar, sistemul de receptorii de la nivelul creierului ar putea fi folosit ca țintă pentru viitoare strategii de luptă împotriva obezității.
sursa: News Medical
Într-un studiu din 2022 publicat în revista Science se discută faptul ca neuronii GABA-ergici din hipotalamus recunosc o componentă a peretelui bacterian printr-un receptor numit NOD2, reglând în acest fel aportul alimentar și temperatura corpului.
Așadar și în această lucrare cercetătorii susțin ideea comunicării dintre creier și microflora intestinală și raportează ca anumiți neuroni pot identifica în mod direct părți ale peretelui bacterian și ca răspuns la această interacțiune pot declanșa comportamente alimentare modificate.
Mecanismul prin care fragmente ale peretelui bacterian influențează funcția neuronilor este însă în mare parte necunoscut.
Încercând să clarifice această piesă lipsă, echipa de cercetători condusa de Dr. Gabanyi s-a concentrat pe receptorii NOD2, găsind că în cazul celulelor endoteliale și al microgliei ei sunt exprimați la nivelul întregului creier, în ceea ce privește neuronii, acești receptori apar însă doar în anumite zone: talamusul, hipotalamusul și striat.
O observație foarte interesantă a fost în timpul studiului faptul că în cazul șoarecilor, anumite fragmente ale peretelui bacterian (muropeptide), au fost capabile să traverseze bariera intestinală și să ajungă în circulația generală, fiind mai târziu detectate în țesuturile cerebrale.
Pe parcursul studiului au creat un nou model de șoarece, căruia îi lipseau receptorii NOD2 de la nivelul neuronilor inhibitori GABA-ergici, precum și neuronii excitatori care exprimă protein-kinaza II calciu/calmodulin dependentă.
S-a remarcat că femelele acestui nou model de șoareci se hrăneau excesiv, luau în greutate și aveau temperatura corpului modificată.
Aceste manifestări erau cauzate de un fragment al peretelui bacterian, muramil-dipeptid (MDP), lucru confirmat prin faptul că șoarecii care primeau această componentă arătau un aport alimentar mai scăzut în comparație cu cei care primeau izomerul ce nu activează receptorul NOD2.
În concluzie, echipa de cercetători subliniază posibilitatea ca anumite componente ale peretelui bacterian să regleze în mod direct apetitul.
Așadar, sistemul de receptorii de la nivelul creierului ar putea fi folosit ca țintă pentru viitoare strategii de luptă împotriva obezității.
sursa: News Medical
Data actualizare: 27-06-2022 | creare: 27-06-2022 | Vizite: 402
Bibliografie
Gut microbiome acts on the brain to control appetite, link: https://www.news-medical.net/news/20220619/Gut-microbiome-acts-on-the-brain-to-control-appetite.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Durere groaznica de stomac, lipsa poftei de mancare
- Pofta nebuna sa mananc
- Senzatie continua de foame
- Cum pot sa-mi micsorez apetitul alimentar?
- Nu am apetit. Mananc foarte putin si mai mult fortata