Metabolismul - factori care îl influențează și afirmații false

Metabolismul reprezintă complexitatea proceselor chimice pe care organismul le utilizează pentru a produce energie. După consumul de alimente sau băuturi, corpul scindează carbohidrații, grăsimile și proteinele, transformându-le în energie. Aceasta este la rândul ei folosită în procesul de respirație, digestie, circulație a sângelui, reparare și creștere celulară, reglarea temperaturii, echilibrarea nivelului de hormoni. (1, 2)

Rata metabolică reprezintă cantitatea de energie (măsurată în kilojouli) utilizată zilnic de organism pentru îndeplinirea tuturor acestor funcții. Ea poate fi împărțită în 3 componente:

• 1. Rata metabolică bazală - se referă la numărul minim de calorii de care are nevoie corpul pentru a funcționa în repaus (pentru a asigura funcția respiratorie, cardiacă, circulatorie, de creștere și reparare a celulelor, reglarea nivelului de hormoni). Ea reprezintă 50-80% din energia utilizată de organism. (3)
• 2. Efectul termic al alimentelor (termogeneza) - se referă la energia utilizată pentru digestia alimentelor și băuturilor. Ea reprezintă 5-10% din totalul consumului energetic. (3)
• 3. Energia provenită din activitatea fizică – se referă atât la energia provenită din activitățile uzuale zilnice (spălat, curățat, mers, plimbat câinele) cât și la cea preluată din activitățile sportive mai intense, precum alergatul (3)

Metabolismul presupune două procese și anume catabolismul și anabolismul. Catabolismul este procesul care scindează alimentele în substanțe mai simple, care eliberează energie. Anabolismul reprezintă procesul ce utilizează energia din alimente pentru a ajuta la creșterea și repararea celulelor din organism. (1)

Metabolismul - factori care îl influențează

Factorii care influențează metabolismul sunt:

1. Suprafața corporală

Persoanele cu suprafață corporală sau cu masă musculară mai mare sunt predispuse la a arde mai multe calorii. (4)

2. Sexul

În general, având în vedere că bărbații au masa musculară mai mare, aceștia au un metabolism mai rapid și ard mai multe calorii. (4)

3. Vârsta

Odată cu înaintarea în vârstă, masă musculară scade și astfel, metabolismul încetinește. (4)

4. Factorii ereditari

Genetica joacă un rol important în creșterea și definirea mușchilor, ceea ce poate afecta metabolismul. (5)

5. Factorii hormonali și nervoși

Rata metabolică bazală este influențată atât de sistemul nervos cât și hormonal. Dezechibrele hormonale pot determina atât creșterea cât și scăderea metabolismului. (3)

6. Temperatura ambientală

Dacă temperatura ambientală este prea crescută sau prea scăzută, atunci organismul trebuie să depună mai mult efort pentru a menține o temperatura corporală optimă, ceea ce crește rata metabolică bazală. (3)

7. Prezența unei infecții sau boli

În caz de infecție sau boală, rata metabolică crește deoarece corpul trebuie să lucreze pentru refacerea țesuturilor și dezvoltarea unui răspuns imun.

8. Consumul de cofeină sau nicotină

Cofeina sau nicotina pot crește rata metabolică bazală. (3)

9. Anumite carențe

O alimentație deficitară în iod reduce funcția tiroidiană, ceea ce încetinește metabolismul. (3)

10. Hipertiroidismul

Hipertiroidismul poate crește metabolismul, determinând scădere ponderală, transpirații și tahicardie. Persoanele hipertiroidiene au un status hipermetabolic caracterizat prin creșterea consumului energetic în repaus, reducerea nivelelor de colesterol, creșterea lipolizei și favorizarea gluconeogenezei. (5, 6)

11. Hipotiroidismul

Hipotiroidismul poate scădea metabolismul, ducând la obezitate, dureri articulare și infertilitate. Persoanele hipotiroidiene au un status hipometabolic caracterizat prin scăderea consumului energetic în repaus, creșterea nivelelor de colesterol, reducerea lipolizei și a gluconeogenezei. (5, 6)

12. Sindromul metabolic

Sindromul metabolic reprezintă prezența la aceeași persoană a cel puțin 3 factori de risc pentru boala cardiacă sau diabet. Printre acești factori de risc se numără hipertensiunea arterială, hiperglicemia, obezitatea abdominală și hipertrigliceridemia. Cauzele ce contribuie la apariția sindromului metabolic sunt supraponderabilitatea, obezitatea, sedentarismul, vârsta înaintată și factorii ereditari. (5, 7)

Diagnosticul se stabilește pe baza:

• Creșterii circumferinței abdominale peste 90 cm la femei și peste 100 cm la bărbați
• Creșterii trigliceridelor peste 150 mg/dl
• Scăderii HDL-colesterolului sub 50 mg/dl la femei și sub 40 mg/dl la bărbați
• Prezenței hipertensiunii arteriale
• Creșterea valorilor glicemiei a jeun peste 100 mg/dl (5, 7)

13. Sindromul Cushing

Sindromul Cushing este o tulburare care se definește printr-o secreție în exces de cortizol. Boala prespune alterarea metabolismului glucozei, pe fondul creșterii gluconeogenezei și rezistenței la insulină. Dislipidemia apare frecvent în boala Cushing, ca și rezultat al creșterii lipolizei, liponeogenezei și adipogenezei. De asemenea, metabolismul proteinelor este modificat prin favorizarea proteolizei și inhibarea proteogenezei, ceea ce duce la pierderea masei musculare. Pacienții cu sindrom Cushing prezintă o redistribuire tipică a grăsimii în zonele centrale. (2, 8)

14. Afecțiuni metabolice ereditare

Printre bolile metabolice ereditare se numără intoleranța la fructoză, galactozemia, fenilcetonuria, boala Gaucher, hemocromatoza, boala Wilson, boala Tay-Sachs, bolile mitocondriale. Deoarece se transmit în mod ereditar, ele influențeză metabolismul independent de alimentație sau sport. (2, 3)

Intoleranța la fructoza se referă la incapacitatea organismului de scindae a fructozei, un tip de zahăr întâlnit în fructe, sucuri de fructe, miere sau anumite legume. (3)

Galactozemia reprezintă incapacitatea corpului de a converti galactoza în glucoză iar fenilcetonuria se referă la imposibilitatea convertirii fenilalaninei la tirozină. (3)

De ce încetinește metabolismul

Creșterea metabolismului este esențială pentru pierderea în greutate. Totuși, există câteva greșeli pe care persoanele le fac și care încetinesc metabolismul:

Consumul unui număr prea mic de calorii

Consumul unui număr extrem de redus de calorii poate determina o scădere a metabolismului, deoarece organismul simte deficitul de nutrienți și se adaptează prin reducerea ratei de ardere a caloriilor. Potrivit unor studii, persoanele care consumă sub 1000 de calorii zilnic pot avea o rată metabolică mult scăzută. (9)

Trăirea unui stil de viață sedentar

Sedentarismul poate scădea semnificativ numărul de calorii arse zilnic. Statul pe scaun la birou poate avea un impact negativ asupra ratei metabolice și al sănătății generale. Este important să trăim un stil de viață activ, făcând sport sau chiar alegând să urcăm pe scări în loc să luăm liftul. Potrivit unui studiu, uitatul la televizor în șezut presupune arderea unui număr de calorii cu 16% mai scăzut decât în picioare. (9)

Consumul de băuturi îndulcite

Consumul crescut de băuturi îndulcite este corelat cu apariția rezistenței la insulină, diabetului și obezității. Un aport frecvent de băuturi cu zahăr poate scădea metabolismul, crescând depunerea de grăsimi la nivelul abdomenului și al ficatului. (9)

Lipsa unui somn de calitate

Câteva studii sugerează că lipsa unui somn calitativ și cantitativ poate scădea rata metabolică, crescând probabilitatea luării în greutate. Mai mult, o igienă deficitară a somnului poate crește riscul de boală cardiacă, diabet și depresie. Conform unei cercetări, adulții care au dormit 4 ore pe noapte, timp de 5 zile, au raportat o scădere cu 2,6% a ratei metabolice bazale. (9)

Consumul unor cantități reduse de proteine

Pe lângă faptul că proteinele participă la starea de sațietate, ele pot crește semnificativ rata metabolică. Efectul termic al proteinelor este mult mai mare decât al carbohidraților sau grăsimilor. Potrivit unui studiu, consumul de proteine crește metabolismul cu 20-30%, față de 5-10% în cazul carbohidraților și 3% în cazul grăsimilor. (9)

Energia consumată în timpul efortului fizic este singura formă de energie asupra căreia avem control. Totuși, estimarea acestui consum energetic poate fi un lucru dificil, din cauza depenentei de anumiți factori precum vârstă, înălțimea, greutatea sau intensitatea antrenamentului. Potrivit ghidurilor din Australia, adulții ar trebui să efectueze săptămânal 2,5-5 ore de activitate fizică moderată sau 1,25-2,5 ore de sport intens. Acesta poate fi sub formă de flotări, fandări, ridicat greutăți sau chiar activități casnice. (3, 9)