Mersul pe jos prelungește viața: noi dovezi asupra beneficiilor activității fizice

Un studiu recent, publicat în 2024 în British Journal of Sports Medicine, aduce dovezi solide despre impactul semnificativ al activității fizice asupra speranței de viață. Studiul, realizat de o echipă internațională de cercetători, a evaluat efectele nivelurilor scăzute de activitate fizică asupra mortalității și beneficiile potențiale ale creșterii activității, folosind date precise măsurate cu dispozitive. Rezultatele arată că doar câteva zeci de minute de mers zilnic pot adăuga ani de viață, în special pentru persoanele cele mai inactive.

Metodologia studiului

Studiul s-a bazat pe o analiză a datelor populației din Statele Unite, utilizând un model bazat pe tabele de viață pentru a calcula impactul activității fizice asupra speranței de viață. Datele-cheie includ:

• Sursele de date:

  • Datele de mortalitate din 2017 furnizate de Centrul Național pentru Statistici de Sănătate.
  • Nivelurile de activitate fizică măsurate cu accelerometre montate pe șolduri în perioada 2003–2006, prin intermediul National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES).

• Participanți:

  • Au fost incluși doar participanții care au purtat accelerometre timp de cel puțin 10 ore pe zi, pentru cel puțin patru zile. Astfel, 824 de participanți care nu au respectat aceste criterii au fost excluși.

• Măsurarea activității fizice:

  • Activitatea fizică totală a fost exprimată în "conturi pe minut" (cpm), un metric ce reflectă intensitatea mișcării.
  • Participanții au fost împărțiți în patru grupuri (quartile) pe baza nivelurilor de activitate, de la cei mai inactivi (Q1) la cei mai activi (Q4).

• Analize statistice:

  • S-a utilizat fracțiunea de impact potențial (PIF) pentru a modela reducerea riscurilor de mortalitate în funcție de modificările ipotetice ale nivelului de activitate.
  • Sensibilitatea analizei a fost sporită prin metode de bootstrap probabilistic.

Rezultatele studiului

În 2017, speranța medie de viață în Statele Unite era de 78,6 ani. Analiza a relevat următoarele:

• Scenariile de viață simulate:

  • Dacă toți americanii cu vârsta de peste 40 de ani ar fi avut nivelurile de activitate ale celui mai inactiv quartil (Q1), speranța medie de viață ar fi scăzut cu 5,8 ani, până la 73,0 ani.
  • Creșterea activității fizice la nivelurile celui de-al doilea quartil (Q2) ar adăuga 0,6 ani, ducând speranța medie de viață la 79,2 ani.
  • Creșterea activității la nivelul quartilului trei (Q3) ar adăuga 3,5 ani, cu o speranță de viață de 82,0 ani.
  • Cei mai activi (Q4) ar putea atinge o speranță de viață de 83,7 ani, reprezentând un câștig de 5,3 ani față de nivelurile cele mai scăzute.

• Beneficii semnificative pentru persoanele inactive:

  • Persoanele din grupul Q1 ar avea nevoie de aproximativ 111,2 minute de mers zilnic pentru a ajunge la nivelurile Q4, ceea ce ar putea adăuga până la 10,9 ani speranței de viață.
  • Fiecare oră suplimentară de mers zilnic poate adăuga, în medie, 169,1 minute la speranța de viață.

• Efectul activității crescute între grupuri:

  • Trecerea de la Q1 la Q2 necesită 28,5 minute suplimentare de mers pe zi, fiecare oră adăugând 6,3 ore la speranța de viață.
  • Trecerea de la Q2 la Q3 necesită 27,8 minute zilnice, fiecare oră adăugând aproape 3 ore la speranța de viață.
  • Trecerea de la Q3 la Q4 necesită 55 de minute suplimentare, fiecare oră extinzând viața cu mai puțin de o oră.

Concluzii

Studiul subliniază impactul major al activității fizice asupra longevității, mai ales pentru cei mai inactivi. Chiar și creșteri modeste ale activității, cum ar fi o oră de mers zilnic, pot adăuga ani semnificativi la durata vieții. Analiza folosește date măsurate precis, îmbunătățind estimările anterioare bazate pe rapoarte subiective.

Cercetătorii încurajează investiții mai mari în politici care promovează activitatea fizică, cum ar fi planificarea urbană axată pe crearea de spații verzi și cartiere accesibile pietonilor. Aceste intervenții ar putea reduce disparitățile în sănătate și ar contribui la îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației.

Despre inactivitatea fizică

Lipsa activității fizice este un factor de risc major pentru bolile netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, diabetul zaharat și unele tipuri de cancer. Este asociată cu o mortalitate prematură crescută și o calitate redusă a vieții. Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății sugerează un minim de 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână pentru adulți. Creșterea nivelului de activitate fizică poate reduce semnificativ riscurile de boală și poate contribui la prelungirea vieții, mai ales pentru persoanele inactive.