Luarea micului dejun mai târziu scade vârfurile de glicemie din sânge la pacienții cu diabet de tip 2
©
Autor: Airinei Camelia
Diabetul zaharat de tip 2 este caracterizat printr-o capacitate diminuată de a regla secreția de insulină și este asociat cu numeroase complicații, inclusiv cele de natură circulatorie, imună și neurologică. În plus față de modificările clasice ale stilului de viață (activitate fizică crescută, dietă echilibrată), cercetările recente sugerează că momentul în care se aplică aceste intervenții poate fi la fel de important ca natura lor.
Hiperglicemia matinală este una dintre provocările majore în controlul zilnic al glicemiei, fiind agravată atât de „fenomenul zorilor” (creșterea fiziologică a glicemiei la trezire), cât și de nivelurile maxime de cortizol în jurul orei 08:00 dimineața. În acest context, întârzierea orei primei mese a zilei ar putea limita creșterile glicemice precoce și, implicit, ar putea ameliora variabilitatea glicemică zilnică.
Un studiu publicat recent în revista Diabetes & Metabolic Syndrome: Clinical Research & Reviews a examinat modul în care modificarea orei la care se consumă micul dejun și introducerea unui efort fizic moderat, de scurtă durată, după masă pot influența răspunsul glicemic postprandial la adulții cu diabet zaharat de tip 2. Autorii studiului au dorit să clarifice dacă modificarea momentului ingerării primei mese a zilei ar putea contribui semnificativ la optimizarea controlului metabolic.
Studiul a fost conceput sub forma unui experiment randomizat, încrucișat, desfășurat pe parcursul a șase săptămâni, în condiții normale de viață. Au fost recrutați 14 adulți cu vârste între 30 și 70 de ani, diagnosticați cu diabet zaharat de tip 2 și cu valori ale hemoglobinei glicate cuprinse între 6,5% și 10%. Pentru a evita factori de confuzie, au fost excluși participanții care utilizau insulină sau sulfonilureice, cei care urmau regimuri alimentare atipice (dietă cetogenă, post alternativ, restricție alimentară în anumite intervale orare) sau care depășeau nivelul recomandat de activitate fizică săptămânală.
Chestionarul Eating Attitudes Test-26 a fost folosit pentru a evalua eventualele tulburări de comportament alimentar. De asemenea, au fost măsurate compoziția corporală prin absorbțiometrie duală cu raze X și parametrii biochimici, inclusiv cei care reflectă funcția celulelor beta pancreatice. Participanții au fost repartizați aleator în trei grupuri, fiecare cu o oră diferită pentru micul dejun: devreme (07:00), intermediar (09:30) și târziu (12:00).
Toți participanții au efectuat, în anumite zile, o plimbare viguroasă de 20 de minute la 30-60 de minute după micul dejun. Aceștia și-au înregistrat aportul alimentar zilnic, somnul și activitatea fizică. Nivelul glicemiei a fost urmărit cu ajutorul monitorizării continue a glicemiei, iar analiza statistică a inclus calcularea valorii incrementale a ariei de sub curbă a răspunsului glicemic (o modalitate de a cuantifica variația glicemică postprandială) și utilizarea unor modele liniare mixte.
Activitatea fizică postprandială a avut un efect modest. Plimbarea de 20 de minute după micul dejun a îmbunătățit ușor profilul glicemic la grupul care mânca devreme și la cel care mânca târziu, însă nu a adus beneficii observabile la cei care consumau prima masă la 09:30. De asemenea, schimbarea orei primei mese nu a alterat semnificativ aportul caloric total zilnic sau frecvența meselor, sugerând că îmbunătățirea glicemică a fost legată în principal de modificarea momentului ingestiei alimentelor și nu de aportul nutrițional în sine.
Pe termen lung, implementarea unei astfel de strategii simple și neinvazive ar putea contribui la îmbunătățirea modului în care pacienții își gestionează boala, reducând riscurile asociate cu controlul glicemic deficitar, cum ar fi rezistența la insulină sau deteriorarea profilului cardiometabolic. Cercetări viitoare, desfășurate pe cohorte mai mari, ar putea consolida aceste constatări, precum și analizarea fezabilității practice și a sustenabilității pe termen lung a modificării momentului ingerării micului dejun în condiții reale de viață.
sursa: News Medical
Hiperglicemia matinală este una dintre provocările majore în controlul zilnic al glicemiei, fiind agravată atât de „fenomenul zorilor” (creșterea fiziologică a glicemiei la trezire), cât și de nivelurile maxime de cortizol în jurul orei 08:00 dimineața. În acest context, întârzierea orei primei mese a zilei ar putea limita creșterile glicemice precoce și, implicit, ar putea ameliora variabilitatea glicemică zilnică.
Un studiu publicat recent în revista Diabetes & Metabolic Syndrome: Clinical Research & Reviews a examinat modul în care modificarea orei la care se consumă micul dejun și introducerea unui efort fizic moderat, de scurtă durată, după masă pot influența răspunsul glicemic postprandial la adulții cu diabet zaharat de tip 2. Autorii studiului au dorit să clarifice dacă modificarea momentului ingerării primei mese a zilei ar putea contribui semnificativ la optimizarea controlului metabolic.
Studiul a fost conceput sub forma unui experiment randomizat, încrucișat, desfășurat pe parcursul a șase săptămâni, în condiții normale de viață. Au fost recrutați 14 adulți cu vârste între 30 și 70 de ani, diagnosticați cu diabet zaharat de tip 2 și cu valori ale hemoglobinei glicate cuprinse între 6,5% și 10%. Pentru a evita factori de confuzie, au fost excluși participanții care utilizau insulină sau sulfonilureice, cei care urmau regimuri alimentare atipice (dietă cetogenă, post alternativ, restricție alimentară în anumite intervale orare) sau care depășeau nivelul recomandat de activitate fizică săptămânală.
Chestionarul Eating Attitudes Test-26 a fost folosit pentru a evalua eventualele tulburări de comportament alimentar. De asemenea, au fost măsurate compoziția corporală prin absorbțiometrie duală cu raze X și parametrii biochimici, inclusiv cei care reflectă funcția celulelor beta pancreatice. Participanții au fost repartizați aleator în trei grupuri, fiecare cu o oră diferită pentru micul dejun: devreme (07:00), intermediar (09:30) și târziu (12:00).
Toți participanții au efectuat, în anumite zile, o plimbare viguroasă de 20 de minute la 30-60 de minute după micul dejun. Aceștia și-au înregistrat aportul alimentar zilnic, somnul și activitatea fizică. Nivelul glicemiei a fost urmărit cu ajutorul monitorizării continue a glicemiei, iar analiza statistică a inclus calcularea valorii incrementale a ariei de sub curbă a răspunsului glicemic (o modalitate de a cuantifica variația glicemică postprandială) și utilizarea unor modele liniare mixte.
Rezultate principale
Dintre cei 14 participanți, 11 au finalizat protocolul. Analiza datelor a arătat că momentul micului dejun a influențat semnificativ nivelul glicemiei postprandiale. Comparativ cu ingestia timpurie (07:00), consumul micului dejun la 09:30 și la 12:00 a condus la scăderi notabile ale valorilor glicemice postprandiale (o reducere de aproximativ 57 mmol/L×2h pentru micul dejun la 09:30 și de 41 mmol/L×2h pentru cel la 12:00, față de ora 07:00). Diferențele dintre cele două momente întârziate (09:30 și 12:00) nu au fost semnificative.Activitatea fizică postprandială a avut un efect modest. Plimbarea de 20 de minute după micul dejun a îmbunătățit ușor profilul glicemic la grupul care mânca devreme și la cel care mânca târziu, însă nu a adus beneficii observabile la cei care consumau prima masă la 09:30. De asemenea, schimbarea orei primei mese nu a alterat semnificativ aportul caloric total zilnic sau frecvența meselor, sugerând că îmbunătățirea glicemică a fost legată în principal de modificarea momentului ingestiei alimentelor și nu de aportul nutrițional în sine.
Concluzii și implicații
Acest studiu furnizează primele dovezi solide că întârzierea consumului micului dejun poate ameliora controlul glicemic postprandial la persoanele cu diabet zaharat de tip 2. Servirea primei mese mai târziu în cursul dimineții pare să limiteze hiperglicemia matinală, ameliorând astfel controlul metabolic zilnic. În plus, deși o plimbare scurtă după masă poate aduce unele beneficii, acestea nu sunt uniforme pentru toate momentele de masă testate.Pe termen lung, implementarea unei astfel de strategii simple și neinvazive ar putea contribui la îmbunătățirea modului în care pacienții își gestionează boala, reducând riscurile asociate cu controlul glicemic deficitar, cum ar fi rezistența la insulină sau deteriorarea profilului cardiometabolic. Cercetări viitoare, desfășurate pe cohorte mai mari, ar putea consolida aceste constatări, precum și analizarea fezabilității practice și a sustenabilității pe termen lung a modificării momentului ingerării micului dejun în condiții reale de viață.
sursa: News Medical
Data actualizare: 11-12-2024 | creare: 11-12-2024 | Vizite: 59
Bibliografie
Eating breakfast later lowers blood sugar spikes in type 2 diabetes patients, link: https://www.news-medical.net/news/20241210/Eating-breakfast-later-lowers-blood-sugar-spikes-in-type-2-diabetes-patients.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Înlocuiți carnea roșie și cea procesată cu carnea de pasăre pentru a scădea riscul de diabet
- Consumul de cereale integrale previne diabetul de tip 2
- Consumul regulat de băuturi dulci și sucuri de fructe a fost asociat cu un risc mai mare de diabet de tip 2 la băieți
- Un alt mod în care colesterolul „bun” este bun: combaterea inflamației
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Interpretare analize
- Hipoglicemie?
- Rog ajutor interpretare analize!
- Glicemie oscilanta? Uneori am ameteli ocazionale, transpiratii, tremuraturi, maini si picioare reci
- Diabet de tip II... transpir foarte rau. O fi de la tratament?
- A fost diagnosticat in urma cu 8 luni cu hepatita B cronica
- Ce sa faca ca glicemia sa se apropie cat de cat de val normale?
- Glicemie mare.. 141
- Glicemie mica