Lipsa ejaculării

Lipsa ejaculării, cunoscută în termeni medicali sub numele de anejaculare, constituie o problemă sexuală relativ rară, dar care poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții sexuale a unui bărbat și asupra relațiilor sale. Unii bărbați pot experimenta o absență totală a ejaculării, în timp ce alții pot avea doar o cantitate mică de lichid seminal. Incapacitatea de a ejacula poate afecta fertilitatea unui bărbat, cât și sănătatea sa psihică. (1, 2)

Ce cauzează anejacularea?

Cauzele lipsei ejaculării pot fi diverse și pot include diferite probleme de sănătate, precum obstrucția tractului seminal, hiperplazia prostatică sau afecțiunile neurologice, cât și tratamentele cu anumite medicamente sau unele intervenții chirurgicale abdominale sau urologice. Problemele psihologice, cum ar fi anxietatea sau depresia, cât și consumul de alcool sau droguri, pot, de asemenea, să joace un rol important în apariția anejaculării. (2, 3)

Uneori, absența ejaculării poate fi legată de obiceiuri sexuale sau de tehnicile utilizate. De exemplu, masturbarea excesivă sau utilizarea constantă a anumitor poziții sexuale poate afecta capacitatea unui bărbat de a ejacula în timpul actului sexual. În situația în care bărbatul poate ejacula în timpul unor practici sexuale, dar nu și în momentul actului sexual, este vorba de anejaculare situațională. (2, 3)

Care sunt consecințele lipsei ejaculări?

Anejacularea poate avea consecințe asupra fertilității și a sănătății sexuale generale a bărbaților. De asemenea, incapacitatea de a ejacula poate determina apariția unui sentiment de suferință sau jenă pentru pacienți, care le pot afecta stima de sine. De asemenea, lipsa ejaculării poate duce la probleme de în cuplu. (2, 4)

Cum este diagnosticată lipsa ejaculării?

Diagnosticul anejaculării presupune identificarea condiției care afectează capacitatea de a ejacula material seminal în momentul orgasmului. În consecință, diagnosticul poate fi pus pe baza următoarelor analize:

• examen fizic (pentru a identifica prezența unor anomalii ale sistemului reproductiv sau alte probleme de sănătate care pot fi implicate);
• analiză de urină post-orgasmică (presupune prelevarea de urină imediat după ejaculare, pentru a afla dacă pacientul suferă de ejaculare retrogradă);
• analize de sânge (efectuate pentru a verifica nivelurile hormonale, cum ar fi testosteronul, care pot fi implicate în problemele de ejaculare). (2, 3, 4)

Deși în general lipsa ejaculării nu reprezintă o problemă de sănătate, ea poate indica unele condiții de sănătate. Din acest motiv, este important să se identifice cauza anejaculării. În plus, tratamentul pentru anejaculare este necesar pentru bărbații care își doresc să devină părinți. În situația în care nicio metodă nu reușește să identifice cauza anejaculării, poate fi necesară o evaluare psihologică, pentru a exclude eventuale probleme de sănătate mentală. (2, 3)

Ce este ejacularea retrogradă?

Ejacularea retrogradă este o afecțiune caracterizată prin absența sau reducerea cantității de spermă eliberată prin penis în timpul ejaculării, datorită închiderii incorecte a sfincterului vezicii urinare, care permite spermei să ajungă în vezică urinară, în loc să fie expulzată prin uretra. Bărbații care suferă de ejacularea retrogradă reușesc să obțină orgasme, dar cantitatea de spermă eliberată poate fi scăzută sau absenta, ceea ce poate afecta fertilitatea. (5, 6)

Tratament pentru anejaculare

Tratamentul pentru lipsa ejaculării depinde de cauza specifică a problemei. Uneori, o incapacitate temporară de a ejacula nu necesită tratament. În cazul în care lipsa ejaculării este persistentă și interferează cu viața sexuală și relația de cuplu, este important să se identifice cauza problemei și să se intervină cât mai devreme. (1, 2, 4)

Dacă este vorba despre o problemă fizică, cum ar fi o afecțiune medicală, tratamentul se va axa pe rezolvarea acelei probleme. În cazul problemelor psihologice, poate fi necesară terapia psihologică sau consilierea. În unele cazuri, bărbații pot încerca diferite tehnici sexuale sau poziții pentru a încuraja ejacularea. Acestea pot include stimularea manuală sau orală, modificarea pozițiilor sexuale sau încercarea unor jocuri sexuale mai intense. (2, 3, 4)