Lipide recent descoperite pot ajuta la dezvoltarea unor terapii împotriva bolilor neurodegenerative

Un grup de lipide anti-inflamatorii implicate în procesul de îmbătrânire, numite SGDG (3-sulfogalactosyl diacilglycerols), al căror nivel se reduce odată cu înaintarea în vârstă, au fost descoperite recent de către cercetătorii de la Institutul Salk și descrise într-un articol publicat în jurnalul Nature Chemical Biology. Potrivit autorilor, lipidele SGDG pot îmbunătății cunoștințele cu privire la mecanismele care stau la baza bolilor neurologice asociate cu îmbătrânirea, ceea ce ar putea duce la dezvoltarea unor noi terapii împotriva acestor afecțiuni.
Îmbătrânirea, un proces natural asociat progresiv cu diferite boli cronice, este însoțită de modificări metabolice, inflamație, stres oxidativ și multe altele. Potrivit descoperirilor realizate de cercetătorii de la Institutului Salk, împreună cu omologii de la Universitatea din California, un alt factor implicat în procesul de îmbătrânire este și clasa de lipide SGDG, care își reduc concentrația în creier odată cu îmbătrânirea.

În studiul actual, cercetătorii au realizat o serie de descoperiri care implică SGDG și care pot modifica semnificativ modul în care este înțeleasă îmbătrânirea. Potrivit descoperirilor, nivelurile de lipide diferă semnificativ în creierul șoarecilor de laborator, în funcție de vârstă acestora, SGDG-urile pot fi reglementate prin procese despre care se știe că reglează îmbătrânirea și toți membrii familiei SGDG se modifică semnificativ odată cu vârsta. Cercetătorii își propun ca, în studiile viitoare, să examineze modul în care lipidele sunt reglementate odată cu îmbătrânirea și ce proteine ​​sunt responsabile pentru producerea și descompunerea lor.

Lipidele sau grăsimile reprezintă cea mai importantă sursă de energie din organism, fiind necesare bunei funcționari a organismului. În plus, lipidele joacă un rol esențial în dezvoltarea și funcționarea normală a creierului. Deși este bine-cunoscut faptul că o activitate prost reglată a lipidelor poate afecta creierul, până în prezent mecanismele care determină un astfel de efect nu au fost cunoscute sau au fost trecute cu vederea, cercetătorii concentrându-se aproape exclusiv pe activitatea genelor și proteinelor.

sursa: Science Daily