Legătura dintre apropierea de spații verzi și simptomele psihice la copii
©
Autor: Airinei Camelia
Cercetătorii au examinat legăturile dintre spațiile verzi rezidențiale și externalizarea (ex. agresiune) și internalizarea (ex. depresie, anxietate) simptomelor psihice. Studiul lor a utilizat date din cohorta Environmental Influences on Child Health Outcomes (ECHO), implicând copii născuți între 2007 și 2013, evaluându-i la vârstele de 2-5 ani și 6-11 ani. Cercetarea a exclus copiii cu întârzieri în dezvoltare sau tulburări din spectrul autismului.
Autorii au geocodificat adresele rezidențiale ale copiilor și au legat aceste date de diferența normalizată a indicelui de vegetație (NDVI) pentru a estima spațiul verde înconjurător, calculând valori medii NDVI în jurul adreselor de domiciliu. Simptomele internalizante și externalizante au fost evaluate folosind lista de verificare a comportamentului copilului (CBCL).
Analizele au arătat o corelație negativă între spațiul verde și simptomele externalizante și internalizante în copilăria timpurie. O creștere de 0,1 unitate în NDVI la 270 de metri a fost asociată cu scăderea scorurilor T pentru simptomele externalizante și internalizante, ajustată pentru sexul copilului, statutul de naștere prematură, educația părinților și vârsta la naștere.
Asociația a rămas valabilă pentru simptomele internalizante când a fost ajustată pentru vulnerabilitatea socioeconomică a cartierului, dar a fost atenuată pentru simptomele externalizante. În analizele copilăriei mijlocii, nu s-au observat asocieri între spațiul verde și simptomele internalizante sau externalizante. De asemenea, nu s-au găsit dovezi ale modificării măsurii efectului în funcție de sexul copilului sau de vulnerabilitatea socioeconomică a cartierului.
Concluziile studiului indică faptul că proporțiile mai ridicate de spații verzi sunt asociate cu mai puține simptome internalizante în copilăria timpurie, ajustate pentru prematuritate, sexul copilului, educația părinților și vârsta la naștere, precum și pentru vulnerabilitatea socioeconomică a cartierului. Relația dintre spațiul verde și simptomele externalizante a fost observată doar în copilăria timpurie și a fost atenuată după ajustarea pentru vulnerabilitatea socioeconomică a cartierului. Aceste rezultate sugerează că inițiativele de îmbunătățire a accesului la spații verzi ar putea reduce riscurile simptomelor de depresie și anxietate la copii.
sursa: News Medical
Autorii au geocodificat adresele rezidențiale ale copiilor și au legat aceste date de diferența normalizată a indicelui de vegetație (NDVI) pentru a estima spațiul verde înconjurător, calculând valori medii NDVI în jurul adreselor de domiciliu. Simptomele internalizante și externalizante au fost evaluate folosind lista de verificare a comportamentului copilului (CBCL).
Analizele au arătat o corelație negativă între spațiul verde și simptomele externalizante și internalizante în copilăria timpurie. O creștere de 0,1 unitate în NDVI la 270 de metri a fost asociată cu scăderea scorurilor T pentru simptomele externalizante și internalizante, ajustată pentru sexul copilului, statutul de naștere prematură, educația părinților și vârsta la naștere.
Asociația a rămas valabilă pentru simptomele internalizante când a fost ajustată pentru vulnerabilitatea socioeconomică a cartierului, dar a fost atenuată pentru simptomele externalizante. În analizele copilăriei mijlocii, nu s-au observat asocieri între spațiul verde și simptomele internalizante sau externalizante. De asemenea, nu s-au găsit dovezi ale modificării măsurii efectului în funcție de sexul copilului sau de vulnerabilitatea socioeconomică a cartierului.
Concluziile studiului indică faptul că proporțiile mai ridicate de spații verzi sunt asociate cu mai puține simptome internalizante în copilăria timpurie, ajustate pentru prematuritate, sexul copilului, educația părinților și vârsta la naștere, precum și pentru vulnerabilitatea socioeconomică a cartierului. Relația dintre spațiul verde și simptomele externalizante a fost observată doar în copilăria timpurie și a fost atenuată după ajustarea pentru vulnerabilitatea socioeconomică a cartierului. Aceste rezultate sugerează că inițiativele de îmbunătățire a accesului la spații verzi ar putea reduce riscurile simptomelor de depresie și anxietate la copii.
sursa: News Medical
Data actualizare: 12-04-2024 | creare: 12-04-2024 | Vizite: 355
Bibliografie
Does living near green space help soothe early childhood anxiety and depression?, link: https://www.news-medical.net/news/20240412/Does-living-near-green-space-help-soothe-early-childhood-anxiety-and-depression.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Bebelușii care la naștere seamănă cu tata sunt mai sănătoși la vârsta de un an
- Un nivel ridicat de fluor în apa de băut a fost asociat cu deficite cognitive la copii
- Condiția fizică în copilărie ca un predictor al cogniției și sănătății mintale în adolescență
- Activitatea fizică, cititul și o dieta sănătoasă promovează aptitudinile de raționament la copii
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni