Expunerea la fumul de țigară în copilărie lasă o amprentă epigenetică asupra ADN-ului copilului

Un studiu realizat de Institutul de Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal) și publicat în Environment International arată că expunerea la fumul de țigară în copilărie determină modificări ale metilării ADN-ului, ceea ce poate influența exprimarea genelor și susceptibilitatea la boli în viața adultă. Aceste rezultate subliniază necesitatea unor măsuri mai stricte pentru reducerea expunerii copiilor la fumatul pasiv.

Context

Metilarea ADN-ului este un mecanism epigenetic care poate activa sau dezactiva gene fără a modifica secvența genetică. Se știa deja că fumatul matern în timpul sarcinii afectează epigenomul copilului, însă acest studiu demonstrează că și expunerea postnatală la fumul de țigară poate lăsa urme epigenetice semnificative.

Despre studiu

Cercetătorii au analizat date de la 2.695 de copii cu vârste între 7 și 10 ani, provenind din opt țări europene: Spania, Franța, Grecia, Lituania, Norvegia, Olanda, Regatul Unit și Suedia. Aceștia au fost recrutați din șase cohorte ale Consorțiului de Epigenetică a Sarcinii și Copilăriei (PACE).

Analizând probe de sânge, echipa a evaluat nivelurile de metilare ADN la diferite site-uri genetice și le-a corelat cu numărul de fumători din gospodărie (0, 1 sau 2+).

Rezultatele au evidențiat 11 regiuni CpG unde metilarea ADN-ului a fost influențată de fumatul pasiv. Majoritatea acestor regiuni fuseseră deja asociate cu expunerea directă la fumat sau cu expunerea intrauterină la tutun. De asemenea, 6 dintre aceste regiuni sunt legate de boli precum astmul și cancerul, pentru care fumatul este un factor de risc.

"Studiul nostru arată că fumatul pasiv în copilărie lasă o amprentă moleculară și poate modifica expresia genelor care influențează susceptibilitatea la boli în viața adultă", afirmă Marta Cosin-Tomàs, cercetător ISGlobal și autor principal al studiului.

Implicații și consecințe

Deși legislația privind interzicerea fumatului în spațiile publice a devenit mai strictă, locuințele rămân principala sursă de expunere la fumul de țigară pentru copii. În 2004, aproximativ 40% dintre copiii din întreaga lume erau expuși la fumul de tutun acasă. Expunerea timpurie la acest poluant crește riscul de afecțiuni respiratorii, cardiovasculare, neurologice și imunologice.

"Rezultatele sugerează că expunerea la fumat pasiv în copilărie determină modificări epigenetice similare cu cele observate la fumătorii activi sau la copiii expuși intrauterin la tutun. Aceasta subliniază necesitatea implementării unor politici mai riguroase pentru protejarea copiilor de expunerea la fumul de țigară în locuințe și spații închise", explică Mariona Bustamante, cercetător ISGlobal și autor principal al studiului.

De asemenea, inegalitățile socio-economice contribuie la dificultatea reducerii expunerii la fumat pasiv. Factorii de mediu și influențele comerciale puternice fac ca această problemă să fie nu doar una de sănătate publică, ci și una de justiție socială.

Concluzii

Acest studiu oferă dovezi suplimentare despre efectele nocive ale fumatului pasiv asupra sănătății copiilor, demonstrând că expunerea la fumul de țigară nu doar că afectează plămânii și sistemul cardiovascular, dar lasă modificări epigenetice persistente care pot influența riscul de boli în viața adultă. Prin urmare, este crucială adoptarea unor măsuri eficiente de prevenire, inclusiv reglementări mai stricte privind fumatul în locuințe și spații închise, pentru a proteja sănătatea viitoarelor generații.