Legătura de cauzalitate dintre bunăstarea emoțională și percepția propriei stări de sănătate
©
Autor: Airinei Camelia
Studiul realizat la Universitatea din Jyväskylä, Finlanda, a explorat relaÈ›ia complexă dintre bunăstarea emoÈ›ională È™i sănătatea subiectivă, evidenÈ›iind o conexiune bidirecÈ›ională între aceste două aspecte. Cercetarea a urmărit să înÈ›eleagă cum starea de spirit È™i satisfacÈ›ia în viață a unei persoane influenÈ›ează È™i sunt influenÈ›ate de percepÈ›ia propriei sănătăți.
În cadrul studiului, bunăstarea emoÈ›ională a fost evaluată prin măsurarea satisfacÈ›iei în viață È™i a stărilor de spirit pozitive È™i negative. Sănătatea subiectivă a fost apreciată prin autoevaluarea stării generale de sănătate È™i prin experienÈ›a simptomelor precum durerile de cap, durerile musculare, oboseala È™i slăbiciunea. Analiza a fost efectuată pe un grup de participanÈ›i la diferite vârste adulte (36, 42, 50 È™i 61 de ani), urmărindu-se astfel evoluÈ›ia acestor aspecte pe parcursul timpului.
Rezultatele studiului au indicat că există o legătură bidirecÈ›ională între starea de sănătate percepută È™i bunăstarea emoÈ›ională. S-a observat că persoanele care au raportat mai puÈ›ine simptome neplăcute la vârstele de 36 sau 50 de ani au prezentat o satisfacÈ›ie mai mare în viață la 6 până la 11 ani după aceea. În mod similar, o dispoziÈ›ie pozitivă mai mare È™i o dispoziÈ›ie negativă mai scăzută la vârsta de 42 sau 50 de ani au fost asociate cu mai puÈ›ine simptome la 8 până la 11 ani mai târziu.
Un aspect surprinzător al studiului a fost descoperirea că o dispoziÈ›ie negativă mai mare poate prezice o sănătate autoevaluată mai bună. Acest rezultat contraintuitiv a fost explicat prin posibilitatea ca îngrijorarea să conducă uneori la comportamente benefice pentru sănătate, cum ar fi căutarea asistenÈ›ei medicale.
Datele utilizate în studiu provin din Studiul Longitudinal Jyväskylä privind Personalitatea È™i Dezvoltarea Socială, care a urmărit aceeaÈ™i grupă de persoane timp de peste 50 de ani. Cea mai recentă colectare de date a avut loc între 2020 È™i 2021 È™i a fost finanÈ›ată de Academia Finlandei. Prin designul său longitudinal, studiul a oferit o perspectivă valoroasă asupra modului în care bunăstarea emoÈ›ională È™i sănătatea subiectivă se influenÈ›ează reciproc pe parcursul vieÈ›ii adulte.
sursa: News Medical
În cadrul studiului, bunăstarea emoÈ›ională a fost evaluată prin măsurarea satisfacÈ›iei în viață È™i a stărilor de spirit pozitive È™i negative. Sănătatea subiectivă a fost apreciată prin autoevaluarea stării generale de sănătate È™i prin experienÈ›a simptomelor precum durerile de cap, durerile musculare, oboseala È™i slăbiciunea. Analiza a fost efectuată pe un grup de participanÈ›i la diferite vârste adulte (36, 42, 50 È™i 61 de ani), urmărindu-se astfel evoluÈ›ia acestor aspecte pe parcursul timpului.
Rezultatele studiului au indicat că există o legătură bidirecÈ›ională între starea de sănătate percepută È™i bunăstarea emoÈ›ională. S-a observat că persoanele care au raportat mai puÈ›ine simptome neplăcute la vârstele de 36 sau 50 de ani au prezentat o satisfacÈ›ie mai mare în viață la 6 până la 11 ani după aceea. În mod similar, o dispoziÈ›ie pozitivă mai mare È™i o dispoziÈ›ie negativă mai scăzută la vârsta de 42 sau 50 de ani au fost asociate cu mai puÈ›ine simptome la 8 până la 11 ani mai târziu.
Un aspect surprinzător al studiului a fost descoperirea că o dispoziÈ›ie negativă mai mare poate prezice o sănătate autoevaluată mai bună. Acest rezultat contraintuitiv a fost explicat prin posibilitatea ca îngrijorarea să conducă uneori la comportamente benefice pentru sănătate, cum ar fi căutarea asistenÈ›ei medicale.
Datele utilizate în studiu provin din Studiul Longitudinal Jyväskylä privind Personalitatea È™i Dezvoltarea Socială, care a urmărit aceeaÈ™i grupă de persoane timp de peste 50 de ani. Cea mai recentă colectare de date a avut loc între 2020 È™i 2021 È™i a fost finanÈ›ată de Academia Finlandei. Prin designul său longitudinal, studiul a oferit o perspectivă valoroasă asupra modului în care bunăstarea emoÈ›ională È™i sănătatea subiectivă se influenÈ›ează reciproc pe parcursul vieÈ›ii adulte.
sursa: News Medical
Data actualizare: 10-01-2024 | creare: 10-01-2024 | Vizite: 377
Bibliografie
Study explores the causal links between emotional well-being and subjective health, link: https://www.news-medical.net/news/20240108/Study-explores-the-causal-links-between-emotional-well-being-and-subjective-health.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Stilul unui pictor poate oferi indicii privind sănătatea sa mintală
- Oamenii din societățile în care banii joacă un rol minim pot avea niveluri foarte ridicate de fericire
- Bărbații de vârstă mijlocie consideră creșterea în greutate inevitabilă, odată cu creșterea sarcinilor la serviciu sau după ce devin părinți
- Somnul slab, asociat cu un risc crescut de depresie la adolescenți
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni