Legătura de cauzalitate dintre bunăstarea emoțională și percepția propriei stări de sănătate

Studiul realizat la Universitatea din Jyväskylä, Finlanda, a explorat relația complexă dintre bunăstarea emoțională și sănătatea subiectivă, evidențiind o conexiune bidirecțională între aceste două aspecte. Cercetarea a urmărit să înțeleagă cum starea de spirit și satisfacția în viață a unei persoane influențează și sunt influențate de percepția propriei sănătăți.
În cadrul studiului, bunăstarea emoțională a fost evaluată prin măsurarea satisfacției în viață și a stărilor de spirit pozitive și negative. Sănătatea subiectivă a fost apreciată prin autoevaluarea stării generale de sănătate și prin experiența simptomelor precum durerile de cap, durerile musculare, oboseala și slăbiciunea. Analiza a fost efectuată pe un grup de participanți la diferite vârste adulte (36, 42, 50 și 61 de ani), urmărindu-se astfel evoluția acestor aspecte pe parcursul timpului.

Rezultatele studiului au indicat că există o legătură bidirecțională între starea de sănătate percepută și bunăstarea emoțională. S-a observat că persoanele care au raportat mai puține simptome neplăcute la vârstele de 36 sau 50 de ani au prezentat o satisfacție mai mare în viață la 6 până la 11 ani după aceea. În mod similar, o dispoziție pozitivă mai mare și o dispoziție negativă mai scăzută la vârsta de 42 sau 50 de ani au fost asociate cu mai puține simptome la 8 până la 11 ani mai târziu.

Un aspect surprinzător al studiului a fost descoperirea că o dispoziție negativă mai mare poate prezice o sănătate autoevaluată mai bună. Acest rezultat contraintuitiv a fost explicat prin posibilitatea ca îngrijorarea să conducă uneori la comportamente benefice pentru sănătate, cum ar fi căutarea asistenței medicale.

Datele utilizate în studiu provin din Studiul Longitudinal Jyväskylä privind Personalitatea și Dezvoltarea Socială, care a urmărit aceeași grupă de persoane timp de peste 50 de ani. Cea mai recentă colectare de date a avut loc între 2020 și 2021 și a fost finanțată de Academia Finlandei. Prin designul său longitudinal, studiul a oferit o perspectivă valoroasă asupra modului în care bunăstarea emoțională și sănătatea subiectivă se influențează reciproc pe parcursul vieții adulte.

sursa: News Medical