Laptele este o sursă cheie de nutrienți, însă prezintă dezavantaje ecologice

O lucrare recent publicată în Journal of Dietary Science oferă noi perspective referitoare la progresul eforturilor de reducere a amprentei asupra mediului înconjurător a industriei lactatelor, în contextul în care specialiștii susțin faptul că actualele țeluri în materie de limitare a schimbărilor climatice pot fi atinse numai prin schimbări radicale, precum reducerea producerii de alimente de origine animală și creșterea frecvenței consumului de alimente pe bază de plante.

Robin R. White, autor principal al studiului, este de părere că cercetările anterioare nu s-au axat suficient pe aportul de vitamine și minerale pe care consumul de lapte îl oferă, analizând în schimb particularitățile proteice și energetice ale acestuia. Prin urmare, White afirmă că balanța dintre beneficiile pe care laptele le oferă organismului uman și potențiala amprentă negativă a industriei lactatelor asupra mediului înconjurător ar trebui analizată într-un mod mai complex și mai cuprinzător.

Rezultatele analizei au arătat că laptele este esențial pentru alimentația umană și unic, din punct de vedere al nivelurilor de vitamine și minerale ce se pot obține în urma consumului său. Claire B. Gleason, co-autor al studiului, explică faptul că printre cele mai importante elemente pe care laptele le conține se numără proteine, riboflavină, vitamina B12 și fosfor, iar dezavantajele asociate amprentei asupra mediului înconjurător prin efectul de seră la care contribuie industria de prelucrare a acestuia nu sunt suficient de marcate astfel încât să compenseze aceste beneficii.

White adaugă faptul că laptele este principala sursă de calciu pentru oameni, mai exact din total disponibilului de calciu, laptele fiind responsabil de 35% din aportul acestui mineral. Acest aspect este cu atât mai important că cât calciul este cel mai frecvent omis element din alimentația umană, fenomen întâlnit indiferent de nivelul de trai, iar considerarea necesității consumului de lapte drept fiind opțională și dăunătoare pentru mediu afectează în principal organismul uman, deoarece mineralul este esențial pentru buna funcționare a organismului.

Autorii sunt de părere că astfel de abordări, precum cea de optimizare a amprentei asupra mediului înconjurător a industriilor de prelucrare a alimentelor esențiale omului, nu oferă o oportunitate reală de a analiza dinamica dintre beneficiile unui aliment și impactul ecologic al acestuia în deplinătate, deservind astfel organismului uman și limitând disponibilitatea unor nutrienți esențiali acestuia.