Cum influențează alimentele bogate în zaharuri și grăsimi saturate comportamentul alimentar?

Prin intermediul unui studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences s-a putut analiza mecanismul neuronal prin care consumul de alimente bogate în zaharuri și grăsimi saturate modifică comportamentul alimentar.

Epidemia de obezitate care poate fi remarcată în special în țările dezvoltate din punct de vedere socio-economic este asociată cu aportul crescut de alimente foarte palatabile (care beneficiază de un gust intens, foarte plăcut), datorită conținutului crescut de grăsimi și zahăr adăugat, dense calorice, însă deficitare din prisma valorii nutritive.

Comportamentul alimentar și mecanismele neuronale de adaptare achiziționate de-a lungul evoluției sunt construite astfel încât organismul uman să supraviețuiască în perioadele de foamete. În acest scop, în perioadele în care alimentele erau disponibile organismul tindea să creeze depozite energetice sub formă de țesut adipos, pentru a le utiliza în vremurile în care hrana nu era accesibilă. În lipsa alternanței dintre perioadele de foamete și cele de abundență alimentară, organismul tinde doar să achiziționeze rezerve energetice, fără a avea ocazia să le consume.

Altfel spus, omul, mediul, accesabilitatea și calitatea alimentației s-au schimbat, însă comportamentul de căutare al hranei pentru supraviețuire nu s-a modificat. Într-un mediu caracterizat prin accesul facil la alimente care dețin o palatabilitate crescută și sunt dense din punct de vedere caloric, acest lucru poate să reprezinte un factor de risc pentru obezitate.

Studiul, realizat pe modele animale, a indicat faptul că accesul și consumul alimentelor bogate în zaharuri și grăsimi a determinat o creștere a aportului alimentar, creștere care a fost remarcată și la 2 zile de la ingestia alimentelor dense caloric. De asemenea au fost evidențiate creșteri ale excitabilității neuronilor dopaminergici și modificări ale comportamentului alimentar, caracterizate prin ignorarea semnalelor de sațietate și activarea sistemului de recompensă. Sistemul de recompensă are rolul de a promova activități esențiale supraviețuirii speciei umane, printre care se regăsește și alimentația.

Creșterea concentrațiilor de dopamină de la nivelul ariei tegmentate ventrale induc suprastimularea sistemului de recompensă, determinând neuroplasticitatea (modificări pe termen lung) acestui sistem, care se poate manifesta prin diferite afecțiuni psihologice, inclusiv, tulburări de comportament alimentar.    
 
Prin activarea sistemului de recompensă, organismul este răsplătit prin inducerea sentimentelor de plăcere, satisfacție, confort, necesare pentru a perpetua activitățile care au generat aceste sentimente de la bun început.

Prin urmare, studiul a lansat ipoteza conform căreia, consumul de alimente palatabile, bogate în grăsimi saturate, zahăr și implicit calorii va stimula sistemul de recompensă prin activarea neuronilor dopaminergici, generând plăcere și satisfacție. Acest lucru va afecta comportamentul alimentar (supraalimentare), astfel se va dezvolta o preferință pentru acest tip de alimente, pentru a beneficia de răsplata oferită de mecanismele neuronale (sentimente de confort, calm, plăcere). Consumul regulat al acetor alimente crește riscul de apariție a obezității.