În boala inflamatorie intestinală, dietele specifice sunt mai puţin importante decât s-a crezut

Multe persoane cu boală inflamatorie intestinală evită anumite alimente şi uneori exclud complet glutenul. Totuşi un studiu realizat de Universitatea Tehnologică Chalmers şi Universitatea din Uppsala, Suedia ne arată că nu ar fi o legătură între consumul de gluten şi exacerbarea simptomelor. Autorii afirmă totuşi că anumite tipuri de carbohidraţi ce au primit denumirea „fodmaps” agravează problemele intestinale, dar nu atât de sever precum s-a crezut.

Sindromul de intestin iritabil afectează 3-5% din populaţia lumii şi se manifestă prin dureri gastrice, diaree sau constipaţie.

În studiu au fost incluşi 110 pacienţi care au fost monitorizaţi după ce au primit budincă de orez preparată în multe moduri. Un preparat conţinea mult gluten, iar celelalte aveau cantităţi crescute de carbohidraţi din categoria fodmaps- glucide fermentabile, inclusiv fructoză şi lactoză. S-a servit şi budincă ce nu conţinea deloc gluten pentru a se obţine şi un lot de pacienţi placebo. Participanţii au consumat cele 3 tipuri de budincă timp o săptămână, în ordine aleatorie.

Studiul a fost în dublu-orb, nici pacienţii, nici medicii neştiind cine ce tip de budincă a mâncat şi când.

„Studiile ce implică diete sunt dificil de desfăşurat, deoarece e evident ce se mănâncă. E un obstacol mare, deoarece cunoscând că un ingredient a fost adăugat sau eliminat e afectat rezultatul studiului.” afirmă dr. Elise Nordin.

S-au digerat doze crescute (de 1,5 mai mult decât normalul zilnic) de gluten şi fodmaps. Cele din urmă au agravat simptomele, dar nu atât de mult precum se aşteptau medicii. Glutenul nu a avut nici un efect negativ observabil. „Rezultatul ne arată că factorul psihologic e foarte important. S-a demonstrat că intestinul iritabil este asociat cu sănătatea mintală. ” spune prof. Per Hellstrom.

Alimentele bogate în gluten, precum pâinea, conţin totodată şi o mare cantitate de fodmaps. E o teorie potrivit căreia fodmaps şi nu glutenul din acestea precipită simptomele intestinale. Studiul aparţine unui proiect amplu în care se caută noi biomarkeri serici sau în flora intestinală.

Cercetătorii vor să investigheze dacă pacienţii pot fi împărţiţi în categorii numite metabotipuri bazate pe modul în care metabolismul şi flora lor intestinală răspund la diverse diete.

Fodmaps e o abreviere de la oligozaharide, dizaharide, monozaharide şi polioli fermentabili. Ex: polimeri de fructoză, lactoză ce pot fi găsiţi în cereale, ciuperci, fructe, legume. Îndulcitorii precum xilitolul sunt bogaţi în fodmaps. În studiu subiecţii au primit 50 g fodmaps şi 17,3 g gluten zilnic (de 1,5 ori mai mult decât normal). Pe parcurs fiecare a primit la un moment dat şi o masă săracă în fodmaps şi gluten. Fiecare perioadă-probă a durat o săptămână, urmată de o alta de pauză. S-au recoltat probe de sânge şi fecale săptămânal şi toţi au completat chestionare referitoare la simptome.

sursa: Science Daily