Imunizarea colectivă cu o proteină bogată în metionină sulfoxid ar putea preveni boala Alzheimer, sugerează un nou studiu

Experimente de laborator efectuate pe modele animale arată rezultate promițătoare pentru o nouă metodă de imunizare activă împotriva bolii Alzheimer (AD). Metoda presupune utilizarea unei proteine recombinată bogată în metionină (Met) derivată din porumb care a fost apoi oxidată in vitro pentru a produce antigenul, o proteină bogată în metionină sulfoxid (MetO).
Proteina bogată în MetO folosită de cercetători pentru vaccinarea șoarecilor este capabilă să determine sistemul imunitar al rozătoarelor să producă anticorpi împotriva proteinelor care conțin MetO, inclusiv împotriva beta-amiloid (o proteină toxică pentru celulele creierului, considerată un semn distinctiv al bolii Alzheimer) care adăpostește MetO. Introducerea proteinei antigen în organism încurajează sistemul imunitar să producă și să implementeze anticorpi împotriva MetO la proteinele care conțin MetO tolerate anterior (inclusiv MetO-beta-amiloid) și în cele din urmă să reducă nivelurile substanțelor toxice din creier.

În studiul de urmărire, cercetătorii au injectat proteina bogată în MetO la șoareci în vârstă de 4 luni care au fost modificați genetic pentru a dezvolta o formă comună a bolii Alzheimer. Testele au arătat că abordarea a determinat sistemul imunitar al șoarecilor să producă anticorpi care ar putea atenua prezența fenotipurilor AD la o vârstă mai înaintată. Într-o serie de teste suplimentare, cercetătorii au evaluat memoria șoarecilor injectați, comparativ cu șoareci similari care nu au primit sulfoxid de metionină pe bază de porumb. Rezultatele au indicat o îmbunătățire cu aproximativ 50% a memoriei șoarecilor cărora li s-a injectat proteina, față de șoarecii folosiți ca grup de control.

Într-un alt experiment, șoarecii injectați cu antigenul au prezentat o mai bună memorie pe termen scurt, dar și niveluri reduse de beta-amiloid atât în ​​plasma sanguină, cât și în creier, comparativ cu șoarecii care nu au primit antigenul. Cercetătorii au descoperit că datele colectate în studiu sunt probabil translaționale, sugerând că imunizarea activă „ar putea oferi o posibilitate de a întârzia sau de a preveni debutul bolii”.

sursa: Science Daily
foto: University of Kansas