Impactul interacțiunilor antibacteriene asupra argintului

De milenii, argintul a fost utilizat pentru proprietățile sale antimicrobiene și antibacteriene. Deși utilizarea sa ca dezinfectant este cunoscută pe scară largă, efectele interacțiunii argintului cu bacteriile nu sunt bine înțelese.
Într-un nou studiu, cercetătorii de la Institutul American de Fizică au monitorizat interacțiunea nanoparticulelor de argint cu o cultură E. coli și au descoperit că argintul suferă mai multe schimbări dramatice. În special, celulele E. coli au provocat transformări substanțiale în dimensiunea și forma particulelor de argint.

Pe măsură ce bacteriile rezistente la antibiotice devin din ce în ce mai răspândite, argintul a cunoscut o creștere abruptă în utilizarea sa în lucruri precum acoperirile antibacteriene. Totuși, lanțul complex de evenimente care duc la eradicarea bacteriilor este considerat în mare măsură de la sine înțeles, iar o mai bună înțelegere a acestui proces poate oferi indicii despre cum să îl aplicăm cel mai bine. Cercetători din Italia, Statele Unite și Singapore au studiat impactul pe care o interacțiune cu bacteriile îl are asupra structurii argintului. În timpul monitorizării interacțiunii nanoparticulelor de argint cu o cultură E. coli, cercetătorii au descoperit că argintul suferă mai multe schimbări. Se presupune adesea că argintul rămâne nemodificat în acest proces, dar munca depusă de cercetători arată că acest lucru nu este adevărat.

Interacțiunea electrostatică dintre argint și bacterii determină dizolvarea unor particule de argint, pe măsură ce eliberează ioni pentru a pătrunde în celulele bacteriene. Această dizolvare modifică forma particulelor de argint, micșorându-le și rotunjindu-le din forme triunghiulare în cercuri. Efectele sunt și mai pronunțate dacă celulele E. coli sunt pretratate cu o moleculă pentru a crește permeabilitatea membranelor lor înainte de a întâlni argintul. „Se pare din acest studiu că argintul este „consumat” din interacțiune", a spus unul dintre autorii lucrării, Guglielmo Lanzani, director al Centrului pentru Știință și Tehnologie Nano din IIT-Instituto di Tecnologia.

Din fericire, acest „consum” probabil nu afectează proprietățile antimicrobiene ale argintului, deoarece efectul este unul redus. „Credem că acest lucru nu afectează eficiența procesului biocid și, din cauza micului schimb de masă, durata de viață este în esență nelimitată”, a declarat Giuseppe Paternò, cercetător la IIT și coautor al studiului.

sursa: Science Daily