Impactul dietelor restrictive și a postului intermitent asupra microbiotei și a sănătății în general (meta-analiză)

O meta-analiză publicată în revista Nutrients în decembrie 2023 își propune să creeze un update despre ceea ce știm până acum privind impactul perioadelor de post alimentar asupra microbiotei intestinale și a sănătății umane.

Postul intermitent (intermittent fasting, IF) este o intervenție dietetică populară studiată pentru impactul său asupra compoziției microbiotei intestinale și a proceselor fiziopatologice ale gazdei. Studiile arată că componentele dietei modulează comunitatea microbiană intestinală, iar transformările nutrienților în microbi influențează profund metabolismul gazdei. Această asociere reciprocă ar putea afecta metabolismul medicamentelor cronice, influențând semnificativ sănătatea și bolile umane. Intervențiile dietetice pentru diverse tulburări ar putea fi personalizate pentru a îmbunătăți sănătatea generală prin restabilirea echilibrului și diversității microbiotei intestinale.

Despre revizuire:

În această revizuire, cercetătorii au descris impactul dietei asupra microbiomului intestinal prin revizuirea studiilor preclinice și clinice publicate în baza de date PubMed în limba engleză din 2015 până în 2023. Pentru datele preclinice, au fost incluse doar studiile publicate între 2021 și 2023. Doi cercetători au efectuat independent screening-ul datelor, iar discrepanțele au fost rezolvate prin consens. Protocoalele, studiile și rapoartele de caz cu text integral inaccesibil au fost excluse, iar înregistrările eligibile au fost supuse unei evaluări a textului integral.

În total, 17 înregistrări preclinice și 26 de înregistrări clinice au fost analizate.

Studii preclinice:

• La șoareci C57BL/6J de șase săptămâni, dietele bogate în grăsimi (HF) și restricțiile calorice (CR) au crescut abundența de Firmicutes, Actinobacteria, raportul Firmicutes:Bacteroidetes, Bifidobacteriaceae, Lactobacillus johnsonii, Bifidobacterium pseudolongum și Faecalibaculum în cecum, dar au scăzut numărul de Bacteroidetes și Parabacteroides.
  
  
• La șobolani hibrizi Fisher 344 x Brown Norway F1, alimentația restricționată în timp (TRF) și dietele Keto au redus numărul de Patescibacteria și au crescut numărul de Verrucomicrobia în materiile fecale. Dieta occidentală TRF (16:8) a redus numărul de Bacteroidota, Proteobacteria, Cyanobacteria, în timp ce a crescut numărul de Lactobacillus, Muribaculaceae, Dubosiella, Clostridia, Faecalibacterium. Postul intermitent la mame (M-IF) a redus abundența de Lactobacillus intestinalis la descendenții șoarecilor.
  
  
• La șobolani Wistar masculi, IF a redus raportul Firmicutes:Bacteroidetes și numărul de Bacillus velezensis, a crescut numărul de Lachnospiraceae, Lactobacillaceae și Akkermansia muciniphila. CR și IF au crescut numărul de Helicobacter în păstrăv curcubeu, în timp ce au redus numărul în intestinul proximal.
  
  

Efectele intervențiilor dietetice asupra microbiotei intestinale umane:

• Un studiu controlat randomizat (RCT) a raportat că postul Buchinger de cinci zile a crescut numărul de Christensenellaceae, dar a redus raportul Firmicutes:Bacteroides. Postul doar cu apă a redus numărul de Fusobacterium și a crescut omogenitatea microbiotei intestinale.
  
  
• Postul intermitent în timpul Ramadanului a crescut diversitatea alfa, numărul de Bacteroidales, dar a scăzut numărul de Coprococcus, Clostridium_XlV spp., și a crescut numărul de Dorea, Klebsiella, Sutterella, Alistipes, Bacteroides.
  
  
• Zece zile de post Buchinger și trei luni de realimentare au redus numărul de Bacteroides. Postul Buchinger urmat de o dietă de tip mediteranean pentru pacienții hipertensivi cu sindrom metabolic poate reduce numărul de Bifidobacterium, Coprococcus comes, Roseburia.
  
  
• La femeile obeze postmenopauzale, o dietă cu conținut foarte scăzut de calorii (VLCD) timp de 46 de zile a crescut numărul de Bacteroides. La adulții supraponderali și obezi, o dietă de restricție calorică și stabilizare a greutății timp de șase săptămâni a redus numărul de Bacteroides.
  
  

Concluzii:

Restricțiile dietetice pot influența microbiota intestinală prin scăderea citokinelor proinflamatorii, îmbunătățirea producției de acizi grași cu lanț scurt (SCFA), creșterea integrității barierei intestinale și efecte imunomodulatoare.

Restricția dietetică pe termen lung timp de un an a redus numărul de Bacteroides și raportul Firmicutes:Bacteroidetes, în timp ce a crescut raportul Clostridium XIVa.

Nu a fost stabilit un model distinct de schimbări ale microbiotei intestinale; cu toate acestea, beneficiile pentru sănătate au fost evidente, inclusiv reducerea factorilor de risc pentru boli legate de vârstă și creșterea duratei de viață.

Mai jos vă prezentăm o traducere a concluziilor autorilor studiului: