Impactul asupra sănătății al inundațiilor cauzate de schimbările climatice

Inundațiile sunt cel mai frecvent hazard climatic, afectând peste 1,65 miliarde de oameni la nivel global între 2000 și 2019. Schimbările în modelele de precipitații, umiditatea solului și topirea ghețarilor au crescut frecvența și intensitatea inundațiilor. Proiecțiile arată o creștere dramatică a expunerii la inundații în regiunile vulnerabile, cu estimări că până la 97,6 milioane de persoane ar putea fi afectate anual de inundații severe până la sfârșitul secolului.

Un raport special publicat în The New England Journal of Medicine analizează impactul tot mai mare al inundațiilor asupra sănătății, accentuat de schimbările climatice. Studiul se concentrează pe leziuni, boli, probleme de sănătate mintală și vulnerabilitățile populațiilor cu risc ridicat.

Riscuri pentru sănătate asociate cu inundațiile

• Mortalitate și leziuni: Inundațiile provoacă decese prin înec, hipotermie, electrocutare și explozii, adesea din cauza apei rapide sau a infrastructurii avariate. De asemenea, agravează bolile cronice și pot duce la decese secundare din cauza accesului limitat la îngrijiri medicale.
• Boli infecțioase: Apele contaminate favorizează răspândirea bolilor precum leptospiroza și hepatita. Adăposturile aglomerate cresc riscul infecțiilor respiratorii, iar apele stătătoare facilitează înmulțirea țânțarilor, sporind riscul de malarie și dengue.
• Boli netransmisibile: Întreruperea serviciilor medicale agravează afecțiuni precum hipertensiunea și diabetul. Persoanele vulnerabile pot suferi declin cognitiv și riscuri cardiovasculare crescute din cauza lipsei de tratament adecvat.
• Sănătate mintală: Deplasarea forțată și pierderile financiare cauzate de inundații cresc semnificativ riscul de depresie, anxietate și tulburare de stres post-traumatic. Copiii sunt deosebit de afectați, cu impact asupra dezvoltării cognitive și performanței școlare.

Vulnerabilități în populațiile afectate

• Femei însărcinate și copii: Femeile însărcinate expuse la inundații au un risc crescut de complicații și pierdere a sarcinii. Copiii din zonele cu venituri mici sunt mai predispuși la malnutriție severă din cauza accesului limitat la hrană și îngrijire.
• Disparități socioeconomice: Comunitățile sărace sunt afectate disproporționat de inundații, cu rate mai mari de mortalitate și boli asociate. Lipsa infrastructurii și a serviciilor medicale adecvate amplifică aceste vulnerabilități.
• Disparități de gen: Bărbații sunt adesea mai expuși riscurilor fizice din cauza ocupațiilor și comportamentelor riscante. Femeile, în special în regiunile cu venituri mici, se confruntă cu sarcini suplimentare de îngrijire și resurse limitate.

Strategii de intervenție pentru reducerea impactului

• Prevenție: Implementarea de măsuri structurale precum diguri și sisteme de drenaj poate reduce impactul inundațiilor, dar poate contribui la emisiile de gaze cu efect de seră. Soluțiile bazate pe natură, cum ar fi restaurarea zonelor umede, oferă alternative sustenabile.
• Pregătire și conștientizare: Educația publicului privind riscurile, planificarea evacuărilor și sisteme de avertizare timpurie eficiente sunt esențiale. Exemple de succes includ evacuarea în masă din timpul inundațiilor din Odisha, care a salvat milioane de vieți.
• Răspuns și recuperare: Prioritizarea igienei și a sănătății publice prin distribuirea de kituri sanitare, utilizarea telemedicinei pentru acces la îngrijiri și campanii de vaccinare ajută la prevenirea focarelor de boli post-inundație.

Concluzii

Inundațiile, intensificate de schimbările climatice, au efecte semnificative asupra sănătății, inclusiv decese, leziuni, boli infecțioase și probleme de sănătate mintală. Populațiile vulnerabile, cum ar fi copiii, vârstnicii și comunitățile cu venituri mici, sunt afectate disproporționat, evidențiind inechități în rezultatele de sănătate. Abordarea eficientă a acestor provocări necesită strategii integrate de prevenție, pregătire, răspuns și recuperare, precum și investiții în infrastructură rezilientă și programe de conștientizare publică. Este esențială colectarea de date robuste, îmbunătățirea sistemelor de avertizare și cercetări aprofundate asupra impacturilor pe termen lung, în special în țările cu venituri mici și medii.

sursa: News Medical