Îmbătrânirea survine mai rapid pentru genele lungi

Studiul recent publicat în Trends in Genetics subliniază o descoperire semnificativă în domeniul îmbătrânirii biologice, identificând lungimea genelor ca fiind un factor central în procesul de îmbătrânire. Patru grupuri internaționale de cercetare au ajuns la concluzia comună că genele lungi, care devin mai puțin active odată cu înaintarea în vârstă, joacă un rol esențial în acest proces. Această descoperire conectează și unifică cunoștințele existente despre îmbătrânire, oferind o nouă perspectivă asupra modului în care îmbătrânirea poate fi măsurată și înțeleasă.
Condițiile care accelerează îmbătrânirea, cum ar fi fumatul, consumul de alcool, stresul oxidativ și iradierea UV, scad activitatea genelor lungi, în timp ce condițiile care încetinesc îmbătrânirea, precum restricția calorică, cresc activitatea acestor gene. De asemenea, s-a observat că genele extrem de scurte sau lungi codifică pentru procese celulare care se schimbă odată cu îmbătrânirea, cum ar fi formarea energiei celulare, sinteza proteinelor și transmiterea semnalelor neuronale.

Cercetările evidențiază faptul că genele lungi au mai multe locuri potențiale care pot fi afectate de daune, comparativ cu genele mai scurte. Acest lucru crește probabilitatea ca, pe măsură ce îmbătrânim, genele lungi să acumuleze daune la nivelul ADN-ului, ceea ce împiedică celulele să citească și să activeze informațiile conținute în aceste gene. În special, celulele neuronale, care se bazează pe gene lungi și se divid lent sau deloc, sunt deosebit de susceptibile la acest fenomen. Aceasta are implicații semnificative pentru înțelegerea bolilor neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, unde genele implicate sunt excepțional de lungi.

Studiul propune o schimbare de paradigmă în cercetarea îmbătrânirii și a bolilor neurodegenerative, sugerând că lungimea genelor, mai degrabă decât genele specifice sau funcția lor, ar putea fi cheia înțelegerii acestor procese. Această descoperire nu numai că avansează cunoștințele actuale despre îmbătrânire, dar deschide și noi căi pentru cercetarea viitoare, cu potențialul de a dezvolta strategii terapeutice care să vizeze mecanismele specifice implicate în îmbătrânirea celulelor neuronale și în progresia bolilor asociate cu vârsta.

sursa: News Medical