Genele tatălui determină sexul copilului

Un studiu realizat la Universitatea din Newcastle, care a analizat arborele genealogic al mai multor generații în decurs de sute de ani, sugerează că genele tatălui influențează sexul copilului. Un bărbat cu mai mulți frați este mai predispus să aibă fii, în timp ce unul cu mai multe surori este mai susceptibil să aibă fiice.
Studiul a inclus 927 de scheme de arbore genealogic provenind de la 556.387 persoane din America de Nord și Europa, încă din anul 1600. Deși la bărbați se poate prezice predispoziția de a da naștere la fii sau fiice, la femei nu există această posibilitate.

Sperma unui bărbat conține un cromozom X sau un cromozom Y, sexul copilului fiind determinat de una din cele 2 variante. Astfel, copilul va fi o fetiță dacă cromozomul X al mamei se combină cu cromozomul X al tatălui sau va fi un băiat dacă cromozomul X al mamei se combină cu cromozomul Y al tatălui.

Studiul sugerează că o genă care nu a fost descoperită încă determină existența mai multor cromozomi X sau a mai multor cromozomi Y în sperma bărbatului, ceea ce influențează sexul copilului.

O gena este formată din 2 alele, câte una de la fiecare părinte. Studiul arată că există posibilitatea că bărbații să poarte 2 tipuri diferite de alele, ceea ce determină 3 combinații.

• Prima combinație, denumită „mm”, produce spermă cu mai mulți cromozomi Y, ceea ce da naștere la băieți.
• A doua combinație, cunoscută ca „mf”, produce spermă cu un număr aproximativ egal de cromozomi X și Y, ceea ce înseamnă că posibilitatea de a fi fată sau băiat este aproximativ egală.
• A treia combinație, denumită „ff”, produce spermă cu mai mulți cromozomi X, crescând șansele să fie fată.

Numărul aproximativ egal de femei și bărbați într-o populație poate fi explicat de gena care este transmisă de ambii părinți, care face că unii bărbați să aibă mai mulți fii, iar alții să aibă mai multe fiice.

În multe din țările care au luptat în cele două Războaie Mondiale, numărul de băieți născuți după terminarea acestora a crescut brusc. În Anglia, în anul care a urmat Primului Război Mondial, comparativ cu anul de dinaintea începerii războiului, s-au observat cu 2 mai mulți băieți la fiecare 100 de fete, fapt care este explicat de noul studiu. Deoarece existau mai multe șanse pentru tații cu mai mulți fii ca măcar unul să se întoarcă din luptă, fiii acestora erau mai predispuși să dea naștere la băieți la rândul lor. Pentru tații cu mai multe fete, exista o posibilitate mai mare ca să își fi pierdut și singurul băiat în război, și chiar dacă s-ar fi întors, ar fi avut o predispoziție mai mare să dea naștere la fete.

În majoritatea țărilor se nasc anual mai mulți băieți decât fete, spre exemplu, în Anglia și America raportul este de 105 băieți la 100 de fete.

Dacă bunicul este de tip „mm”, atunci toți copiii lui vor fi băieți. El transmite doar alela „m”, așadar copiii lui vor fi mai predispuși să aibă combinația „mm”, iar prin urmare vor avea cel mai probabil doar băieți. Nepoții au combinația de alele „mf”, deoarece au moștenit „m” de la tată și „f” de la mama iar prin urmare au un număr egal de fii și fiice.

Dacă bunicul este de tip „ff”, atunci copiii lui vor fi fete, având combinația „ff” de alele, deoarece și mama și tatăl sunt „ff”. Dacă una dintre fetele „ff” va avea un copil cu un bărbat „mm”, ținând cont de faptul că bărbatul stabilește sexul copilului, atunci nepoții vor fi toți băieți. Nepoții au combinația de alele „mf”, moștenind o alelă „m” de la tată și „f” de la mama. Prin urmare, au un număr egal de fii și fiice.

sursa: Science Daily