Îmbătrânirea creierului uman

Prevalența tulburărilor neurodegenerative este în creștere, vârsta fiind un factor de risc major. Există totuși variante de afectare cognitivă în absența unei neurodegenerări structurale evidente.
Un nou studiu publicat în revista Frontiers in Human Neuroscience descrie modificările apărute la nivel molecular și celular la adulții în vârstă sănătoși, peste 55 de ani.

Cercetătorii de la Universitatea din Amsterdam disting îmbătrânirea normală de îmbătrânirea neuronală, folosind mai mulți markeri neurobiologici și neuropsihologici.

Adulții în vârstă care îmbătrânesc normal, tind să se bucure de bunăstare mentală, spre deosebire de îmbătrânirea neuronală, când abilitățile funcționale și competențele necesare pentru menținerea bunăstării mentale se pot pierde. Persoanele cu vârsta peste 65 de ani reprezintă mai mult de 25% din populația occidentală în prezent.

Un marker principal identificat cu îmbătrânirea este activitatea disfuncțională a mitocondriilor, care se acumulează în neuroni și produce un dezechilibru între stresul oxidativ și reacția antioxidantă a organismului, existând și o deteriorare a lizozomilor și proteazomilor responsabili de eliminarea deșeurilor celulare. Microgliile prezintă totodată răspunsuri mai lente, iar starea cronică de inflamație asociată neuronilor îmbătrâniți este un alt marker al îmbătrânirii neuronale.

Îmbătrânirea neuronală implică senescența neuronilor, diminuarea rezervelor celulelor stem, cu modificări ale caracteristicilor celulare. Este afectată integritatea, activitatea, plasticitatea și comunicarea rețelelor neuronale. Schimbările care apar sunt metabolice, iar stresul oxidativ, deteriorarea ADN-ului, inflamația și reglarea afectată a calciului sunt procese care duc la scăderea plasticității creierului, respectiv a funcției cognitive.

Oamenii de știință au explorat prin studiul actual metode promițătoare anti-îmbătrânire neuronală, vizând normalizarea parametrilor metabolici la vârstnici prin restricție calorică, exerciții fizice, reducerea stresului, îmbunătățirea somnului și a microbiomului intestinal.

Exercițiile fizice îmbunătățesc structura și funcția hipocampului, reducând în același timp afectarea cognitivă. Somnul poate proteja creierul împotriva neurodegenerării, în special în hipocamp. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege intervențiile ideale care să prevină declinul cognitiv și fragilitatea mentală asociată îmbătrânirii.

sursa: News Medical
foto: Naeblys / Shutterstock.com