Hipertensiunea arterială la vârsta mijlocie se corelează cu leziuni cerebrale mai târziu în viață
Potrivit unui nou studiu, hipertensiunea arterială la vârsta mijlocie se corelează cu o extensie mai mare a leziunilor cerebrale la vârsta bătrâneÈ›ii. În particular, rezultatele arată o asociere puternică între tensiunea arterială diastolică înainte de vârsta de 50 de ani È™i leziunile cerebrale mai târziu în viață.
Cercetarea a inclus 37.041 de participanÈ›i din Biobanca Angliei, cu vârste cuprinse între 40 È™i 69 de ani, la care se puteau analiza informaÈ›iile medicale È™i rezultatele examenului RMN. Studiul a fost publicat în European Heart Journal.
Leziunile urmărite de cercetători pe secvenÈ›ele RMN au fost hiperintensitățile materiei albe, care indică leziuni la nivelul vaselor sangvine mici din creier, ce apar în condiÈ›iile înaintării în vârstă È™i o dată cu creÈ™terea tensiunii arteriale. Hiperinsitatea materiei albe se corelează cu un risc crescut de accident vascular cerebral, demență, tulburări psihice, demență È™i un declin al cogniÈ›iei.
DeÈ™i nu toate persoanele dezvoltă aceste modificări o dată cu înaintarea în vârstă, ele sunt prezente la peste 50% dintre pacienÈ›ii peste 65 de ani È™i la majoritatea celor peste 80 de ani, chiar în absenÈ›a hipertensiunii arteriale. TotuÈ™i, ele apar mai frecvent în prezenÈ›a hipertensiunii arteriale, tinzând să fie mai severe în acest caz.
Pentru studiu, informaÈ›iile au fost ajustate în funcÈ›ie de vârstă, sex, factori de risc (fumat, diabet) È™i tensiunea arterială sistolică È™i diastolică.
Pentru a compara volumul hiperintensităților materiei albe între participanÈ›i È™i È›inând cont de dimensiunile diferite ale creierului, cercetătorii au împărÈ›it volumul hiperintensităților la volumul total de materie albă din creier.
Rezultatele studiului
Potrivit rezultatelor, o cantitate mai mare de hiperintensități ale materiei albe se corelează puternic cu valorile tensiunii arteriale sistolice. TotuÈ™i, cea mai mare asociere a fost pentru tensiunea arterială diastolică, mai ales la cei cu vârste sub 50 de ani. Orice modificare a valorilor tensiunii arteriale, chiar sub cea È›intă de 140 mmHg pentru tensiunea sistolică È™i 90 mmHg pentru cea diastolică, se corelează o creÈ™tere a hiperintensităților materiei albe, mai ales în prezenÈ›a tratamentului antihipertensiv.
Conform studiului, pentru fiecare creștere cu 10 mmHg peste limita normală a tensiunii sistolice există o creștere de 1,126 ori a cantității hiperintensităților materiei albe. De asemenea, pentru fiecare creștere cu 5 mmHg a tensiunii diastolice, proporția de hiperintensități crește de 1,106 ori. Printre cei 10% participanți cu cea mai mare cantitate de hiperintensități, 24% din cantitate se poate datora tensiunii arteriale sistolice peste 120 mmHg, iar 7% tensiunii arteriale diastolice peste 70 mmHg.
În primul rând, studiul a arătat că tensiunea diastolică la persoanele de 40-50 ani se asociază cu leziuni cerebrale mai extinse mai târziu în viață. Rezultatele sugerează că nu doar tensiunea sistolică, ci È™i cea diastolică sunt importante pentru prevenirea leziunilor cerebrale.
DeÈ™i multe persoane consideră că hipertensiunea arterială È™i accidentul vascular cerebral sunt boile bătrâneÈ›ii, studiul sugerează că trebuie să menÈ›inem tensiunea arterială în limitele normale la vârsta de 40-50 ani, pentru a avea un creier sănătos la 60-70 de ani.
O altă descoperire este faptul că orice creștere a tensiunii arteriale se asociază cu o cantitate mai mare de hiperintensități de materie albă. Prin urmare, chiar și o tensiune arterială ușor crescută, fără indicație de tratament antihipertensiv, are un efect nociv asupra țesutului cerebral.
Pentru a preveni apariÈ›ia hiperintensităților la vârsta bătrâneÈ›ii, ar putea fi necesar controlul tensiunii arteriale diastolice chiar de la vârsta mijlocie. La polul opus, controlul tensiunii sistolice ar putea fi mai important de obÈ›inut la vârsta bătrâneÈ›ii.
Posibilele mecanisme care duc la dezvoltarea hiperintensităților includ lezarea vaselor mici de la nivelul creierului din cauza tensiunilor constant crescute. În acest fel, peretele vascular devine permeabil, favorizând apariÈ›ia hiperintensităților. De asemenea, modificarea valorilor tensiunii diastolice ar putea determina vasele mari de sânge să se rigidizeze în timp, ceea ce scade fluxul de sânge la creier È™i lezează materia albă.
sursa: Science Daily
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Activitatea fizică la 70 de ani poate ajuta la prevenirea bolilor de inimă după vârsta de 80 ani
- Maximizarea bogăției reduce riscurile cardiovasculare
- Care este cea mai eficientă strategie pentru controlul hipertensiunii arteriale: ce spun studiile?
- Mecanisme imunitare în fiziopatologia hipertensiunii arteriale
- Hipertensiunea intracraniana
- Hipertensiunea pulmonara
- Hipertensiunea portala
- Hipertensiunea arteriala (HTA)
- Hipertensiunea indusa de sarcina - Preeclampsia si eclampsia
- Boala cardiaca hipertensiva
- Hipertensiunea arteriala la copil
- Hipertensiunea de halat alb (sindromul de halat alb)
- Hipertensiunea arterială secundară de cauză endocrină
- Hipertensiunea arterială la gravidă
- Inhibitorii enzimei de conversie (IECA)
- Dieta in hipertensiunea arteriala
- Alimentele cu multă sare și efectul lor asupra sănătății
- As dori sa stiu de ce ?
- Metroragie in climax
- HTA + Hepatita cronica
- Tensiunea mare... credeti ca este corect tratamentul?
- Hipertensiune arteriala + eruptii cutanate (expunere solara)
- Betablocantul nu duce impreuna cu Pritorul la scaderea prea mare a tensiunii?
- Diabet zaharat de tip 2, arterita si hipertensiune arteriala
- Tensiune arteriala foarte mare
- Tensiune mare dupa ce merge prin curte si se aseaza in pat
- Prestarium de 5 mg la 47 de ani recomandat pentru hipertensiune.