Hipertensiunea arterială la vârsta mijlocie se corelează cu leziuni cerebrale mai târziu în viață

Potrivit unui nou studiu, hipertensiunea arterială la vârsta mijlocie se corelează cu o extensie mai mare a leziunilor cerebrale la vârsta bătrâneții. În particular, rezultatele arată o asociere puternică între tensiunea arterială diastolică înainte de vârsta de 50 de ani și leziunile cerebrale mai târziu în viață.
Cercetarea a inclus 37.041 de participanți din Biobanca Angliei, cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani, la care se puteau analiza informațiile medicale și rezultatele examenului RMN. Studiul a fost publicat în European Heart Journal.

Leziunile urmărite de cercetători pe secvențele RMN au fost hiperintensitățile materiei albe, care indică leziuni la nivelul vaselor sangvine mici din creier, ce apar în condițiile înaintării în vârstă și o dată cu creșterea tensiunii arteriale. Hiperinsitatea materiei albe se corelează cu un risc crescut de accident vascular cerebral, demență, tulburări psihice, demență și un declin al cogniției.

Deși nu toate persoanele dezvoltă aceste modificări o dată cu înaintarea în vârstă, ele sunt prezente la peste 50% dintre pacienții peste 65 de ani și la majoritatea celor peste 80 de ani, chiar în absența hipertensiunii arteriale. Totuși, ele apar mai frecvent în prezența hipertensiunii arteriale, tinzând să fie mai severe în acest caz.

Pentru studiu, informațiile au fost ajustate în funcție de vârstă, sex, factori de risc (fumat, diabet) și tensiunea arterială sistolică și diastolică.

Pentru a compara volumul hiperintensităților materiei albe între participanți și ținând cont de dimensiunile diferite ale creierului, cercetătorii au împărțit volumul hiperintensităților la volumul total de materie albă din creier.

Rezultatele studiului

Potrivit rezultatelor, o cantitate mai mare de hiperintensități ale materiei albe se corelează puternic cu valorile tensiunii arteriale sistolice. Totuși, cea mai mare asociere a fost pentru tensiunea arterială diastolică, mai ales la cei cu vârste sub 50 de ani. Orice modificare a valorilor tensiunii arteriale, chiar sub cea țintă de 140 mmHg pentru tensiunea sistolică și 90 mmHg pentru cea diastolică, se corelează o creștere a hiperintensităților materiei albe, mai ales în prezența tratamentului antihipertensiv.

Conform studiului, pentru fiecare creștere cu 10 mmHg peste limita normală a tensiunii sistolice există o creștere de 1,126 ori a cantității hiperintensităților materiei albe. De asemenea, pentru fiecare creștere cu 5 mmHg a tensiunii diastolice, proporția de hiperintensități crește de 1,106 ori. Printre cei 10% participanți cu cea mai mare cantitate de hiperintensități, 24% din cantitate se poate datora tensiunii arteriale sistolice peste 120 mmHg, iar 7% tensiunii arteriale diastolice peste 70 mmHg.

În primul rând, studiul a arătat că tensiunea diastolică la persoanele de 40-50 ani se asociază cu leziuni cerebrale mai extinse mai târziu în viață. Rezultatele sugerează că nu doar tensiunea sistolică, ci și cea diastolică sunt importante pentru prevenirea leziunilor cerebrale.

Deși multe persoane consideră că hipertensiunea arterială și accidentul vascular cerebral sunt boile bătrâneții, studiul sugerează că trebuie să menținem tensiunea arterială în limitele normale la vârsta de 40-50 ani, pentru a avea un creier sănătos la 60-70 de ani.

O altă descoperire este faptul că orice creștere a tensiunii arteriale se asociază cu o cantitate mai mare de hiperintensități de materie albă. Prin urmare, chiar și o tensiune arterială ușor crescută, fără indicație de tratament antihipertensiv, are un efect nociv asupra țesutului cerebral.

Pentru a preveni apariția hiperintensităților la vârsta bătrâneții, ar putea fi necesar controlul tensiunii arteriale diastolice chiar de la vârsta mijlocie. La polul opus, controlul tensiunii sistolice ar putea fi mai important de obținut la vârsta bătrâneții.

Posibilele mecanisme care duc la dezvoltarea hiperintensităților includ lezarea vaselor mici de la nivelul creierului din cauza tensiunilor constant crescute. În acest fel, peretele vascular devine permeabil, favorizând apariția hiperintensităților. De asemenea, modificarea valorilor tensiunii diastolice ar putea determina vasele mari de sânge să se rigidizeze în timp, ceea ce scade fluxul de sânge la creier și lezează materia albă.