Ghidurile Europene sugerează scăderea cât mai drastică a nivelului de LDL-colesterol

Ghidurile Societății Europene de Cardiologie (ESC) și Societății Europene de Ateroscleroză (EAS), publicate pe 31 august în Revista Europeană de Cardiologie și pe website-ul ESC, sugerează că nivelele de LDL-colesterol ar trebui scăzute cât mai mult pentru prevenirea bolii cardiovasculare, mai ales la pacienții cu risc înalt și foarte înalt.
Anual, bolile cardiovasculare determină peste 4 milioane de decese la nivel european, iar principala patologie implicată este ateroscleroza.

Există numeroase studii experimentale, epidemiologice, genetice și clinice randomizate care susțin că LDL-colesterolul este o cauză de infarct miocardic (IM) și accident vascular cerebral (AVC). Reducerea acestuia scade riscul cardiovascular, indiferent de valoarea inițială a LDL-colesterolului, ceea ce semnifică că bolnavii cu risc foarte crescut de IM sau AVC având valori inițiale sub medie pot beneficia în urma scăderii nivelelor. Nu există o valoare limită până la care poate fi redus LDL-colesterolul care să pună probleme. În acest scop pot fi utilizate statine, ezetimib, inhibitorii PCSK9, iar pacienții cei mai la risc ar trebui să atingă o valoare țintă și o reducere de minim 50% a LDL-colesterol. Bolnavii cu risc înalt sau foarte înalt trebuie să primească hipolipemiante indiferent de nivelul inițial al LDL-colesterolului. Cei care sunt aproape de tința terapeutică cu tratamentul actual ar trebui să primească terapie adițională care reduce cu încă 50% nivelele.

De regulă, statinele sunt bine tolerate și majoritatea bolnavilor pot urma tratament cu statine. Printre efectele adverse ale acestora se numără riscul de dezvoltare a diabetului, mai rar miopatii. Chiar și la cei cu risc scăzut de boală cardiovasculară aterosclerotică, beneficiile statinelor depășesc riscurile. Statinele nu sunt recomandate la femeile în premenopauză care vor să rămână însărcinate și nu folosesc metode contraceptive adecvate. Deși nu s-a arătat că statinele ar cauza malformații fetale în primul trimestru al sarcinii, întrucât nu s-au efectuat studii în acest sens, statinele trebuie evitate pe tot parcursul sarcinii. Studiile privind terapia cu statine sunt mai limitate la bolnavii peste 75 de ani, deși există beneficii și la această categorie de vârstă. Înainte de inițierea statinelor la pacienții pste 75 de ani, se recomandă luarea în considerare a riscului asociat, valorii de bază a LDL-colesterolului, statusului bolnavului și interacțiunile cu alte medicamente.

Ghidurile au suferit ajustări în ceea ce privește stratificarea riscului la anumite categorii de bolnavi. Astfel, pacienții cu boală cardiovasculară aterosclerotică, diabet cu afecare de organ țintă, boală renală cronică severă și hipercolesterolemie familială sunt incluși în categoria cu risc foarte înalt. Tința tratamentului pentru o anumită categorie la risc trebuie atinsă indiferent de prezența sau absența istoricului de IM sau AVC.

Deoarece lipoprotein(a) reprezintă o cauză de boală cardiovasculară aterosclerotică, bolnavii cu nivele crescute pot avea un risc aseamanator de IM sau AVC ca și cei cu hipercolesterolemie familială. Având o cauza genetică, ghidurile recomandă măsurarea lipoprotein(a) măcar o dată în decursul vieții, în jurul vârstei de 40 de ani.

Pentru bolnavii cu hipertrigliceidemie în ciuda terapiei cu statine, se recomandă adăugarea la statină a suplimentelor cu ulei de pește. Suplimentele nu sunt indicate la persoanele sănătoase întrucât nu există dovezi cum că ar preveni infarctul miocardic sau accidentul vascular.



Sursa: Science Daily