ROmedic Black Friday:  reduceri la serviciile de promovare a cabinetelor, clinicilor și firmelor medicale

Există o asociere între demență, fumat și bolile cardiovasculare

©

Autor:

Există o asociere între demență, fumat și bolile cardiovasculare

Oamenii de știință de la Institutul de Cercetare a Genomicii Translaționale (TGen) din SUA au realizat un studiu pe un lot de peste 70.000 de adulți din întreaga lume, care a evaluat impactul fumatului și al bolilor cardiovasculare asupra funcției cognitive, capacității de învățare și memorare. Acesta s-a numit „Fumatul este asociat cu afectarea învățării verbale și a performanței de memorare la femei mai mult decât la bărbați” și a fost publicat în jurnalul academic Scientific Reports.
Este cel mai mare studiu de acest gen și a dus la rezultate concludente, spre deosebire de studiile anterioare pe aceeași temă, care au produs rezultate mixte, din cauză că au avut loturi de studiu prea mici și că nu au evaluat sexul biologic ca principală variabilă de interes. De asemenea, au existat puține studii anterioare care să evalueze efectul bolilor cardiovasculare pe populația tânără.

În cadrul studiului a fost utilizat testul cognitiv online MindCrowd, al TGen. Femeile au fost mai afectate de fumat, în timp ce bărbații de către bolile cardiovasculare, iar la ambele categorii au fost afectate învățarea verbală și memoria începând de la vârsta de 18 ani și apoi continuând pe durata vieții adulte.

În timp ce bărbații prezintă un risc ușor mai mare de demență vasculară pe toată durata vieții, unii factori de risc ai contribuțiilor vasculare la afectarea cognitivă și demență lezează mai amplu femeile, spre exemplu în cazul preeclampsiei, menopauzei și al substituției hormonale. Diferențele din sistemul colinergic asociate sexului biologic sunt posibile explicații pentru motivul pentru care fumatul poate avea un impact mai mare asupra cogniției la femei în comparație cu bărbații, acestea prezentând densități mai mari ale receptorilor colinergici (NAChR).

Primele două cele mai importante cauze de degenerare cognitivă sunt boala Alzheimer și contribuțiile vasculare la afectarea cognitivă și demență (VCID). VCID apar în urma unor leziuni cerebrale vasculare (spre exemplu, accidentul vascular cerebral), care pot fi precipitate de către fumat și de către bolile aparatului cardiovascular, și provoacă tulburări ale comportamentului, cogniției și memoriei.

Fumatul determină în timp afectare vasculară, care duce la accident vascular cerebral, prin intermediul afectării endoteliului vaselor, cu agregare plachetară crescută, formarea plăcilor aterosclerotice, cu rigidizarea arterelor și creșterea tensiunii arteriale sistolice. De asemenea, hipertensiunea și fumatul sunt cei mai importanți factori de risc ai infarctului miocardic. Consumul de țigarete este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare și pentru boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), asocierea acestora având abilitatea de a scădea funcția cognitivă.

Riscul de demență crește odată cu înaintarea în vârstă, însă scăderea abilităților cognitive are loc progresiv pe parcursul vieții, astfel că este necesară o mai bună înțelegere a factorilor de risc modificabili, spre exemplu consumul de țigări.

Acest studiu subliniază necesitatea încetării fumatului și a prevenției bolilor cardiovasculare. Fumatul este principala cauză prevenibilă a unor patologii grave care determină aproape 1 din 5 decese, iar bolile cardiovasculare sunt prima cauză globală de morbiditate și mortalitate și un predictor important al declinului cognitiv si al demenței vasculare.

sursa: Science Daily


Data actualizare: 19-05-2021 | creare: 19-05-2021 | Vizite: 418
Bibliografie
1. Study of 70,000 individuals links dementia to smoking and cardiovascular disease, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2021/05/210513154821.htm
2. Smoking is associated with impaired verbal learning and memory performance in women more than men. C. R. Lewis, J. S. Talboom, M. D. De Both, A. M. Schmidt, M. A. Naymik, A. K. Håberg, T. Rundek, B. E. Levin, S. Hoscheidt, Y. Bolla, R. D. Brinton, M. Hay, C. A. Barnes, E. Glisky, L. Ryan, M. J. Huentelman. 2021. Scientific Reports; 11(1).
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Consumul de cereale integrale a fost asociat cu reducerea mortalității (meta-analiză)
  • Untul nu crește riscul cardiovascular (meta-analiză)
  • Meta-analiză: creșterea gradului de activitate fizică reduce riscul pentru 5 boli cronice
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum