Gâdilatul

Gâdilatul are o istorie lungă, primele mențiuni apărând în scrierile lui Aristotel în jurul anului 350 Î.e.n. Potrivit acestuia „Simplul fapt că ființa umană este singura susceptibilă gâdilatului se datorează fineții pielii sale și faptului că este singura ființă care poate râde”. Iată câteva informații utile despre gâdilat. (1)

De ce apare gâdilatul

Oamenii de știință nu înțeleg pe deplin de ce suntem sensibili la gâdilat și ce rol evolutiv are gâdilatul. Datele existente arată că există două forme de gâdilat fiecare având cauzele sale:

• Knismeză – este o iritație ușoară a pielii precum senzația resimțită atunci când un gândac merge pe piele. Declanșează nevoia de a-l îndepărta. Se crede că un astfel de răspuns ne protejează de înțepăturile/mușcăturile de insecte (2)
• Gargaleză – este o formă intense de gâdilat care provoacă râs dacă o altă persoană repetă atingerea în zone sensibile. Oamenii nu se pot gâdila pe ei înșiși în acest mod (3, 4)

Se crede că gâdilatul poate fi un răspuns de protecție a corpului. Cele mai sensibile zone sunt și cele mai vulnerabile respectiv abdomenul și gâtul. Reflexul automat de a îndepărta cauza gâdilatului poate contribui la protejarea acestor zone. Uneori gâdilatul provoacă râs chiar și atunci când persoana nu se bucură de acest fapt. Este similar lacrimilor care apar când tai ceapă fără a fi neapărat trist. În cazul gâdilatului, râsul nu indică întotdeauna plăcere.

Un studio interesant din 2013 a descoperit că hipotalamusul, zona din creier implicată în răspunsul involuntar, este activ atunci când gâdilatul provoacă râs. Acest lucru indică, potrivit cercetătorilor, că gâdilatul este un răspuns involuntar. (5)

De ce unii oameni se gâdilă iar alții nu?

Cercetătorii nu știu de ce unii oameni se gâdilă mai ușor decât alții. Se speculează că gâdilatul este genetic însă nu există rezultate în acest sens. Unele persoane pot fi mai sensibile la gâdilat în unele zone ale corpului dar nu și în altele. (6)

De exemplu, unele persoane sunt sensibile pe călcâie dar nu și la subraț. De asemenea, o persoană cu probleme ale nervilor într-o anumită zonă a corpului va avea o probabilitate mai mică de a resimți gâdilatul în zona respectivă. (7)

Ce se întâmplă în creier în timpul gâdilatului?

Ce se întâmplă, de fapt, când ești gâdilat? Pe scurt, nervii din piele trimit un mesaj la creier în zona care reglează mișcarea. Drept urmare, corpul produce senzația de gâdilare. Creierul este activat la atingerile neașteptate și poate produce gâdilatul. (8)

Poți opri gâdilatul?

Dacă gâdilatul este un reflex pentru tine, nu prea ai ce face pentru a preveni această senzație. În general, gâdilatul este mai intens când este apare spontan. Persoanele care ating persoana care le gâdilă pot reduce din senzație. (9)

Unii cred că pot scăpa de această senzație prin repetări frecvente. Cu toate acestea nu există dovezi științifice cu privire la o metodă sigură de a scăpa de senzația de gâdilat. (10)

Curiozități despre gâdilat

Există și câteva curiozități interesante despre gâdilat. Iată care sunt cele mai populare dintre ele.

Gâdilatul ne ajută să ne apropiem unii de alții

Gâdilatul declanșează râsul și contribuie la dezvoltarea relațiilor interumane. Încă din secolul al XIX-lea Darwin spunea că gâdilatul este un mecanism pentru apropierea socială. (11)

De exemplu, atunci când mama gâdilă copilul, acesta râde, mama îl gâdilă și mai mult iar astfel se dezvoltă o formă de comunicare, este o formă de joacă și de apropiere. (12)

Gâdilatul este un sistem de alarmă

Gâdilatul poate avea inclusiv o funcție evolutivă. Ca și scărpinatul, gâdilatul ne atrage atenția la stimulii externi precum gândaci sau insecte. Acest tip de gâdilat produce rareori râs și este o reacție comună pentru oameni și animale (un exemplu tipic este un cal care își flutură coada pentru a scăpa de muște). (13)

Nu te poți gâdila singur

De ce nu ne putem gâdila singuri? Pentru că nu ne putem surprinde propriul creier. Sistemul nervos are o structură complexă și poate prevedea senzația care apare atunci când propria mână atinge o zonă a corpului, inclusiv cele sensibile la gâdilat. (14)

Zonele sensibile la gâdilat sunt universale

Cele mai sensibile zone la gâdilat sunt tălpile și părțile laterale ale trunchiului de la subraț la talie. În general, zonele vulnerabile ale corpului sunt și cele mai sensibile la atingere. De asemenea, există și alte zone predispuse la gâdilat așa cum sunt urechea externă, sânii și zona genitală. (15, 16)

Gâdilatul ca formă de tortură

Deși, de cele mai multe ori, gâdilatul este jucăuș și reprezintă o activitate pozitivă, gâdilatul non-consensual creează disconfort și chiar și durere. Gâdilatul a fost folosit ca formă de tortură în Al Doilea Război Mondial. Prizonierii erau gâdilați până nu se mai puteam abține să râdă după care începeau să plângă. (17, 18)

Tortura prin gâdilat se aplica și în Evul Mediu sau în Japonia Antică unde exista conceptul de gâdilat fără milă. În cartea lui Vernon Wiehe despre abuzul între frați se vorbește despre gâdilat ca formă de tortură. Prin gâdilatul excesiv se poate ajunge la reacții fiziologice extreme precum incontinență, vărsături sau pierderea cunoștinței. (19)

Deși majoritatea oamenilor reacționează la gâdilat, oamenii de știință nu înțeleg întru totul de ce se întâmplă acest lucru. Nu pare a avea legătură cu personalitatea sau o caracteristică fizică, deși persoanele cu probleme ale nervilor pot avea o sensibilitate redusă sau chiar absentă la gâdilat. Dacă ți-ai pierdut brusc reacția la gâdilat este indicat să mergi la medic.