Fragmentarea ritmurilor somn-veghe și legătura cu progresia steatozei hepatice

Metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease (MASLD), cunoscut anterior ca boala ficatului gras non-alcoolic, reprezintă una dintre cele mai comune afecțiuni hepatice la nivel global. Incidența sa este în creștere, fiind corelată cu obezitatea și stilul de viață sedentar. Studiul publicat recent în Frontiers in Network Physiology oferă dovezi obiective că fragmentarea somnului joacă un rol semnificativ în patogeneza MASLD și a formelor sale severe, cum ar fi MASH (steatohepatita metabolică asociată).

Contextul bolii și importanța ritmurilor circadiene

Ce este MASLD?

MASLD afectează aproximativ 30% dintre adulți și între 7-14% dintre copii și adolescenți. Până în 2040, se estimează că peste 55% dintre adulți vor fi afectați. Această afecțiune crește riscul de:

• Diabet zaharat
• Carcinom hepatocelular și alte tipuri de cancer
• Boală renală cronică
• Sarcopenie (pierdere musculară legată de vârstă)
• Boli cardiovasculare

În formele severe, precum MASH, ficatul suferă inflamații și cicatrizare tisulară, ceea ce duce la complicații suplimentare, inclusiv ciroză.

Importanța ritmurilor circadiene

Ritmurile circadiene reglează ciclul somn-veghe și procesele metabolice. Dereglarea acestor ritmuri a fost asociată anterior cu dezvoltarea MASLD, însă legătura directă a fost greu de demonstrat. Studiul de față utilizează actigrafia pentru a măsura obiectiv somnul și activitatea fizică, oferind date esențiale pentru înțelegerea relației dintre somn și progresia MASLD.

Metodologia studiului

Designul cercetării

Studiul a fost realizat între 2019 și 2021 la Universitatea din Basel și Centrul Universitar pentru Boli Gastrointestinale și Hepatice din Basel. Participanții au inclus:

• 46 de pacienți cu MASLD, MASH sau MASH cu ciroză
• 8 pacienți cu ciroză non-MASH
• 16 voluntari sănătoși, potriviți ca vârstă

Fiecare participant a purtat un actigraf pe încheietură, care a măsurat activitatea fizică, expunerea la lumină și temperatura corporală, timp de patru săptămâni.

Evaluări

1. Măsurători obiective: Actigrafia a înregistrat durata somnului, trezirile nocturne și perioadele de veghe după adormire.
2. Măsurători subiective: Participanții au completat chestionare privind obiceiurile de somn și au ținut un jurnal de somn.
3. Parametrii metabolici: S-au măsurat nivelurile de trigliceride, glucoză și insulină, alături de colesterolul total și fracțiunile LDL și HDL.

Rezultate și observații

Impactul asupra somnului

• Fragmentarea somnului: Pacienții cu MASLD au avut cu 55% mai multe treziri nocturne și au petrecut 113% mai mult timp treji după adormire, comparativ cu voluntarii sănătoși.
• Somnul diurn: Acești pacienți au dormit mai frecvent și mai mult pe timpul zilei, reflectând o alterare a ritmului circadian.
• Diferențe subiective: 32% dintre pacienți au raportat tulburări de somn cauzate de stres psihologic, comparativ cu doar 6% dintre voluntarii sănătoși.

Corelații metabolice

• Pacienții cu MASLD aveau niveluri mai ridicate de trigliceride, glucoză și insulină, dar niveluri mai scăzute de colesterol total, LDL și HDL, comparativ cu voluntarii sănătoși.

Intervenții și concluzii

Rezultatele educației privind igiena somnului

Participanții cu MASLD au primit o sesiune de educație despre igiena somnului la mijlocul perioadei de studiu. Deși intervenția a inclus măsuri practice pentru îmbunătățirea somnului, aceasta nu a avut un impact semnificativ asupra calității somnului măsurată prin actigrafie sau auto-raportări.

Concluzii principale

1. Rolul fragmentării somnului: Datele sugerează că fragmentarea somnului contribuie la patogeneza MASLD, însă relația cauzală rămâne de elucidat.
2. Necesitatea intervențiilor susținute: O singură sesiune de educație nu este suficientă. Intervențiile pe termen lung, cum ar fi terapia cu lumină sau consilierea periodică, ar putea fi mai eficiente.

Implicații clinice și cercetări viitoare

Cercetătorii propun explorarea mecanismelor genetice și de mediu care stau la baza relației dintre somn și MASLD. Intervențiile integrate, care combină terapia somnului cu schimbări ale stilului de viață, ar putea reprezenta o soluție viabilă pentru pacienții cu MASLD.

Importanța somnului pentru sănătatea hepatică

Somnul joacă un rol esențial în procesele metabolice și în reglarea ritmurilor circadiene. Fragmentarea somnului nu doar că agravează afecțiunile existente, dar poate contribui activ la dezvoltarea unor complicații metabolice severe. Acest studiu evidențiază necesitatea unei atenții sporite asupra somnului ca factor de risc modificabil în bolile hepatice.