Va rog un sfat. Cred ca logodnicul meu are probleme cu nervii
Buna ziua! Cred ca logodnicul meu are probleme cu nervii. De cand il cunosc (5ani)se enerveaza foarte tare pentru lucruri pentru care oamenii normali nu s-ar enerva. Are reactii foarte ciudate si nu le realizeaza. Cred ca in sinea lui i se pare normal ca altfel ar fi facut ceva sau s-ar fi controlat dar nu, lui i se pare ca acei nervi toti oamenii ii au. Noi mergem in Romania peste 6 luni, si stunci va merge la evaluare psihologica, dar pana atunci nu stiu ce sa fac, mi-e "teama" sa nu ne despartim din cauza reactiilor lui, pt cain rest, este un om minunat, mai ales cand e calm..Eu i-am cumparat magneziu dar dimineata e recalcitrant pana il ia nu mai zic de cazuri extreme cand chiar se enerveaza si urla loveste dulapul etc.. nu stiu cum sa explic.. ma refer ca, cum se enerveaza oamenii normali la un lucru grav, asa se enerveaza el la ceva banal. cand se intampla sa fie nervos da vina pe mine si ma simt ca o mama adoptiva nerespectata. Mereu cand ii explic ca, chiar nu e normal sa reactioneze asa la un lucru efectiv banal, lui chiar i se pare ca " nu e chiar atat de grav" si ma enervez si eu. si eu trebuie sa am grija si de mine si de el si nici macar nu realizeaza. Si cand ii spun ca doar cu mine face asa, imi spune ca da pentru ca cu mine sta cel mai mult si ca ii vad si partea asta a lui. Ce sa fac pana merge la psihiatru? Cand il vad asa imi vine sa plang, deja cred ca si eu am cu nervii. Are nevoiede vitamine sau e de la niste traume? Si de ce trebuie sa "platesc" eu traumele facute de altii? In loc sa se ajute si el, zice" lasa, ca nu m-ai luminat tu pe mine". Nu este exclusa despartirea dar cred ca el nici nu banuieste ca as fi intr-adevar in stare sa ma despart, pt ca stie ca am grija de el mereu.Chiar vreau sa il ajut chiar daca ne vom despartii, sa fie ii bine, pt ca nu cred ca multa lume ar avea atata rabdare si iubire incat sa stea cu el asa mereu si sa incerce sa-i explice. Si este foarte rau ca nu stiu ce sa fac sa realizeze sa se vada cu alti ochi sa se poata ajutasi el. chiar i se pare normal si crede ca daca are nervi asa mari inseamna ca, chiar e un motiv grav..mereu eu am fost cea mai calma dintre noi si intelegatoare dar incep sa ma gandesc mai mult si la mine. Precizez, ca in momentul cand e calm, ne intelegem foarte bine, si atunci recunoaste si el cagreseste, dar degeaba, ca la urmatorii nervi iar se schimba total.Va multumesc mult!
10 comentarii
Sa ma enervez si eu sa fac pe nebuna poate asa intelege?
Bună ziua!
Încercați să monitorizați lucrurile care-l fac să devină furios. Dacă observați că anumite subiecte îi fac rău, considerați-le subiecte tabu și nu le mai aduceți în discuție.
Dacă insistă că are dreptate, spuneți-i s-ar putea să ai dreptate, dar explică-mi să înțeleg și eu și atunci când caută argumente s-ar putea să realizeze că greșește.
Când vă deranjează ceva, discutați cu el a doua zi, când e calm și spuneți-i că v-a deranjat situația, vorbind despre sentimentele dumneavoastră în acele momente.
Poate vă ajută și:
Cum formulam o critica
(ETAPE )
1.Cerem permisiunea : ex. Pot sa-ti vorbesc un minut?
2. Formulam o critica cu privire la un subiect bine definit : ex. Nu vreau sa mi-o iei in nume de rau, sau “imi pare rau sa-ti spun asta, dar eu nu m-am simtit bine cand am vazut ca tu ai facut acest lucru (denumesti ce s-a intamplat)
3. Formulare directa si precisa cu privire la momentul respectiv (m-a deranjat acest lucru) nu generalizare ( totdeauna faci asa, , lasa ca stiu eu ca faci lucrurile numai aiurea, etc.).
4.Utilizam daca e nevoie, repetarea informatiei intr-un mod calduros, dar ferm.
5. Daca este posibil, propunem o solutie.( Cred ca ar fi bine daca ai face lucrul asta. sau poate gasesti tu o solutie mai buna )
6.Incheiem pe un ton cordial : daca se va rezolva aceasta situatie vom avea numai de castigat...
Cum acceptam sau refuzam
1. Ascultam cererea celuilalt
2.Cerem lamuriri daca este nevoie
3.Acceptam sau refuzam in mod clar si precis : daca e da, ramane da, daca am spus nu, ramane nu.
4. Utilizam daca e nevoie repetarea informatiei
5. Daca refuzam propunem o alternativa.
6.Incheiem pe un ton cordial
Încercați să monitorizați lucrurile care-l fac să devină furios. Dacă observați că anumite subiecte îi fac rău, considerați-le subiecte tabu și nu le mai aduceți în discuție.
Dacă insistă că are dreptate, spuneți-i s-ar putea să ai dreptate, dar explică-mi să înțeleg și eu și atunci când caută argumente s-ar putea să realizeze că greșește.
Când vă deranjează ceva, discutați cu el a doua zi, când e calm și spuneți-i că v-a deranjat situația, vorbind despre sentimentele dumneavoastră în acele momente.
Poate vă ajută și:
Cum formulam o critica
(ETAPE )
1.Cerem permisiunea : ex. Pot sa-ti vorbesc un minut?
2. Formulam o critica cu privire la un subiect bine definit : ex. Nu vreau sa mi-o iei in nume de rau, sau “imi pare rau sa-ti spun asta, dar eu nu m-am simtit bine cand am vazut ca tu ai facut acest lucru (denumesti ce s-a intamplat)
3. Formulare directa si precisa cu privire la momentul respectiv (m-a deranjat acest lucru) nu generalizare ( totdeauna faci asa, , lasa ca stiu eu ca faci lucrurile numai aiurea, etc.).
4.Utilizam daca e nevoie, repetarea informatiei intr-un mod calduros, dar ferm.
5. Daca este posibil, propunem o solutie.( Cred ca ar fi bine daca ai face lucrul asta. sau poate gasesti tu o solutie mai buna )
6.Incheiem pe un ton cordial : daca se va rezolva aceasta situatie vom avea numai de castigat...
Cum acceptam sau refuzam
1. Ascultam cererea celuilalt
2.Cerem lamuriri daca este nevoie
3.Acceptam sau refuzam in mod clar si precis : daca e da, ramane da, daca am spus nu, ramane nu.
4. Utilizam daca e nevoie repetarea informatiei
5. Daca refuzam propunem o alternativa.
6.Incheiem pe un ton cordial
Se enerveaza din orice, ultima oara a zis ca il doare capu, l-am chemat langa mine, s-a scuturat sa-l las si a plecat si a revenit mai tarziu, , e iritat chiar si cand vorbim uneori despre mancare etc. Lucruri banale. oare are tulburari psihice? Minte de multe ori pt lucruri mici, in loc sa recunoasca.. banuiesc ca el crede ca esti slab daca gresesti dar mereu ii zic ca pt mn e o dovada de inteligenta sa recunosti si ca nu ii prost daca greseste.. la fel si cand il rog ceva, mereu zice "imediat" si asteapta cateva secunde/minute, doar sa nu faca pe moment. Chiar daca i-am explicat ca il rog frumos mereu, nu il comand.. am impresia ca are ceva, ma vede cum vrea el, nu cum sunt eu. Si chiar m-am gandit ca poate eu sunt de vina, dar i-am aratat de multe ori prin exemplu meu cand recunosc eu ca gresesc, si ma ataca
Pina veniti in tara incercati sa faca psihoterapie pe Skype cu psiholog roman. Nu stati asa ca puteti sa va imbolnaviti si dv de la toanele lui.
Va multumesc mult! Chiar trebuie sa fiu calma, chiar si cand se impiedica injura si nu vede nimic anormal in asta
Cred ca ar trebui sa va ganditi serios la: "ma simt ca o mama adoptiva nerespectata". Nu cumva cam asta sunteti pentru el? Iar "nervii" lui sunt echivalentul datului cu "fundul de pamant" al copilului care nu primeste ce doreste (a se citit: nu se intampla cum doreste el)?!
Multumesc mult! Dar cum as putea proceda in cazul asta?
Incercati sa va ganditi serios la ceea ce am scris si sa vedeti in ce fel de roluri ati intrat amandoi. Este foarte probabil ca fiecare intretineti inconstient aceste roluri prin anumite comportamente; spre exemplu: atunci cand ii spuneti sa faceti ceva partenerul se "enerveaza", iar dumneavoastra preferati sa faceti ce ati spus decat sa-l lasati pe el sa faca. Cu alte cuvinte iesirile nervoase il ajuta pe partener sa obtina niste beneficii/sa evite niste situatii pe care nu doreste sa le infrunte/rezolve. Se ajunge incet-incet la situatia in care el se sustrage de la multe lucruri, iar dumneavoastra, de teama "nervilor" lui incepeti sa nu-i mai cereti sa le faca (desi ar trebui). Probabil situatia se repeta si in alte directii.
Simplu spus: "spectacolul" pe care il face il ajuta sa evite lucruri care nu-i fac placere.
Acestea sunt supozitiile mele; un psihoterapeut de cuplu va poate ajuta sa puneti putin ordine in relatie si "roluri". Este bine sa faceti asta acum caci tipul acesta de comportamente derapeaza in timp, se agraveaza si pot ajunge la agresivitate/violenta fizica.
Ganditi-va cum se va comporta partenerul cu copilul dumneavoastra si cum se va dezvolta copilul intr-un astfel de mediu...
Simplu spus: "spectacolul" pe care il face il ajuta sa evite lucruri care nu-i fac placere.
Acestea sunt supozitiile mele; un psihoterapeut de cuplu va poate ajuta sa puneti putin ordine in relatie si "roluri". Este bine sa faceti asta acum caci tipul acesta de comportamente derapeaza in timp, se agraveaza si pot ajunge la agresivitate/violenta fizica.
Ganditi-va cum se va comporta partenerul cu copilul dumneavoastra si cum se va dezvolta copilul intr-un astfel de mediu...
Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 4ma erevez din orice uneori chiar si fara motiv
- 2dese cazuri de nervozitate inalta (agresivitate)
- 1menopauza.. bufeuri, stari de nervozitate, lipsa apetitului sexual datorita uscaciunii vaginale
- 1nervozitate la maxim
- 1sunt nervoasa aproape tot timpul
- 0avc, fibrilatie atriala si nervozitate
- 3de ce sunt asa nervoasa?
- 1ma doare in spatele capului cand ma enervez
- 2Cefalee intensa, stari de nevrozitate, probleme de memorie
- 0ameteala, lipsa de concentrare, nervozitate excesiva,
- 0tuse, hemoroizi si nervozitate
- 5Am dese ori probleme cu nervii si nu stiu de ce !
- 2tratament depresie
- 3Stari de nervozitate, amortirea unei parti de cap
- 0Depresia si stare de nervozitate in sarcina
- 1Stări de nervozitate
- 5Fetita 4 ani și 8 luni agitata
Mai multe informații despre: nervozitatea
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: