Soacra, educatie, atasare

In primul rand buna ziua! Vreau sa va spun ca am doua probleme.. am sa incep prin a va spune ca sunt intr-o relatie cu iubitul meu de 4 ani jumatate.. ne intelegem foarte bine, ne respectam, avem aceleasi planuri de viitor.. in principiu este o relatie frumoasa mai putin faptul ca el urmeaza sa plece 6 saptamani in strainatate:(.. noi, din al doi lea an ne-am mutat impreuna..dormim impreuna zilnic.. am stat despartiti maxim 5 zile cand eram certati. El trebuie sa plece in alta tara si prima problema este ca imi va fi extrem de greu avand in vedere faptul ca eu cand eram mica trebuia mereu sa ma despart de mama mea cand pleca in strainatate la munca.. chiar daca ne vedeam odata la 2 luni era foarte nasol. Eu sunt o fire mai sensibila decat el, nu neaparat ca plang la orice dar el e slabiciunea mea.. imi spune mereu ca ar trebui sa fiu mai puternica sa nu mai plang ca intr-o zi vom fi foarte fericiti.. eu stiu ca sunt cea care iubeste mai mult in relatie si am o frustrare..parintii lui nu s-au prea ocupat de educatia lui mai deloc.. noi cand ne am intalnit eram adolescenti si nu ma gandeam la asta atunci, eu l-am invatat foarte multe, cum sa se comporte, limbile straine, unele lucruri de igiena..o perioada am stat cu familia mea si atunci a vazut si el cum sa se comporte de exemplu de atunci a inceput sa imi cumpere flori ca a vazut la tatal meu ca i cumpara mamei..mi/as dori sa invat mai multe de la el cum a invatat si el de la mine.. a doua problema e.. mama lui este foarte ciudata. Mereu mi se plange mie.. se supara doar pe mine sau cel putin doar mie imi spune. imi spune de el "vaii nu si-a luat bacul am mintit toata familia, sunt foarte dezamagita de el" " nu ma respecta" "nu avem o relatie buna" " e un mincinos" odata a iesit el afara si Direct a inceput sa planga mama lui si sa imi spuna lucruri despre el..si cand apare el parca a si uitat ce imi spunea :| eu cand ii zic lui asta imi zice de exemplu "lasa ca nu e normala" "nu mai vorbi cu ea" "de ce nu o ignori?".. si dupa tot eu sa fiu se vina?!... mama mea de fiiecare data daca se supara pe el ma cheama pe mine sa mi spuna sa vorbesc eu cu el" nicidecum sa inceapa sa planga in fata lui sa ma "barfeasca".. care este motivul pentru care se intampla asta? eu ma gandeam ca el a realizat acum cand a crescut ca poate ea.. dau un exemplu : cand a fost mic i-a zis lui ca nu are bani sa i cumpere o bomboana, iar ea s-a dus dupa sa-si ia cafea. Am dat exemplul asta pentru ca el imi zice mereu ca in viata lui nu a primit nimic de la parintii lui nici macar bani de buzunar iar ei au casa si doua masini si castigau demult destul de bine pentru romania si el e si singur la parinti de asta ma intreb continuu oare de ce nu i-a dat putin mai multa educatie sa zic asa.. va rog ajutati-ma cu un sfat.. mi-as dori sa il pot ignora sa nu fiu doar eu cea care sufera dupa el..si sa nu ma mai gandesc mereu la mama lui si sa fiu mereu eu de vina.. mi se pare ca am investit prea mult fata de el pentru a fi tot eu cea mai putin castigata din relatie..va multumesc enorm daca ati citit si astept sfaturi!:)

Multumesc mult pentru ce ati spus! Mie mi se parea normal sa il invat unele lucruri.. adica nu stia nici alfabetul la final corect.. incurca literele si nu doar asta. El chiar imi zicea ca ii place ca insist si nu las dupa el cand spune ca nu are chef si ca asa se simte iubit.. parca intr un fel ma razbun cateodata nu stiu de ce am o furie in mine

Stiu ca sunt mai mult sau mai putin dependenta de el de afectiunea lui.. e cam singurul care a stat langa mine cand aveam nevoie. Iar acum mama se intreaba de ce doar cu el stau

Chiar daca financiar mi-a oferit mereu detoate mama mea chiar daca a fost singura cu doi copii.. parca imi lipsea afectiunea si deaia caut acum asta

Va multumesc enorm!