necroza cap femural - tratament de recuperare?
ce tratament de recuperare trebuie sa urmez in urma unui foraj la capul femural efectuat pe 15 dec 2009? am 53 ani si sunt din Alba Iulia.
multumesc
multumesc
28 comentarii
Stimate pacient,
Conduita post-operatorie este strict determinata de tipul interventiei, care este cunoscut doar de chirurgul operator.
Prin urmare, atitudinea logica si fireasca este sa cereti programul de recuperare ortopedului curant. Programele difera foarte mult, de la interzicerea oricarui sprijin pe mebrul operat si pana la sprijin partial...
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg Glezna si Picior
Conduita post-operatorie este strict determinata de tipul interventiei, care este cunoscut doar de chirurgul operator.
Prin urmare, atitudinea logica si fireasca este sa cereti programul de recuperare ortopedului curant. Programele difera foarte mult, de la interzicerea oricarui sprijin pe mebrul operat si pana la sprijin partial...
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg Glezna si Picior
In cazul necrozei aseptice de cap femural se pot face forajele, dar ca ele sa-si atinga scopul este necesara o stadializare exacta facuta pe RMN. In functie de stadiul in care se efectueaza aceste foraje pot ajuta la degajarea edemului osos si chiar la refacerea tesutului osos afectat sau pot fi inutile.
Acest lucru tot RMN-ul il arata, radiologia fiind inutila in cazul necrozelor aseptice. Pina la disparitia zonelor de edem osos se recomanda evitarea incarcarii pe membrul afectat, adica sprijin partial pe membrul afectat sau chiar evitarea sprijinului pe membrul afectat.
Scopul operatiei de foraj este de a incerca de a stopa evolutia edemului osos spre necroza. Ca sa intelegeti mai bine aceasta situatie am sa fac o comparatie cu o fractura, desi necroza aseptica nu este o fractura: cind un os prezinta o zona de fractura se face o radiografie simpla (desigur ca se rezolva ortopedic fractura) si se imobilizeaza. Apoi se fac radiografii succesive, iar cind fractutura a calusat, adica pe radiologie se observa continuitatea pieselor osoase vizate, se reia sprijinul. Asa este si cu o necroza: aceasta se diagnosticheaza pe RMN si se monitorizeaza evolutia ei cu ajutorul RMN-urilor succesive, iar cind s-a vindecat se reia sprijinul pe membrul afectat. Altfel se prabuseste suprafata articulara situatie in care vorbim de coxartroza care necesita protezarea sau osteotomie de derotare. Asa cum in cazul fracturilor standard este de a face citeva RX sa vedem situatia acesteie (evolutia), la fel standardul, cel putin in tarile dezvoltate, este de a efectua citeva RMN-uri sa vedem evolutia necrozei.
Necroza aseptica este o ischemie a tesutului osos si numai in stadiile finale afecteaza structura minerala osoasa, de aceea nu poate fi vizualizata radiologic (RX SAU CT), investigatiile necesare fiind RMN si desigur PET sau SPECT-ul (dar ultimele doua sint inca SF pentru Romania)
Deci scopul acestor foraje este unul singur, iar daca a fost atins puteti vedea cu ajutorul RMN-ului, evolutia necrozei pe RMN fiind si cea care dicteaza conduita terapeutica, daca doriti evitarea unei coxartroze.
Cu stima,
Dr. Bogdan Cristian Ion
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld/Germania
Acest lucru tot RMN-ul il arata, radiologia fiind inutila in cazul necrozelor aseptice. Pina la disparitia zonelor de edem osos se recomanda evitarea incarcarii pe membrul afectat, adica sprijin partial pe membrul afectat sau chiar evitarea sprijinului pe membrul afectat.
Scopul operatiei de foraj este de a incerca de a stopa evolutia edemului osos spre necroza. Ca sa intelegeti mai bine aceasta situatie am sa fac o comparatie cu o fractura, desi necroza aseptica nu este o fractura: cind un os prezinta o zona de fractura se face o radiografie simpla (desigur ca se rezolva ortopedic fractura) si se imobilizeaza. Apoi se fac radiografii succesive, iar cind fractutura a calusat, adica pe radiologie se observa continuitatea pieselor osoase vizate, se reia sprijinul. Asa este si cu o necroza: aceasta se diagnosticheaza pe RMN si se monitorizeaza evolutia ei cu ajutorul RMN-urilor succesive, iar cind s-a vindecat se reia sprijinul pe membrul afectat. Altfel se prabuseste suprafata articulara situatie in care vorbim de coxartroza care necesita protezarea sau osteotomie de derotare. Asa cum in cazul fracturilor standard este de a face citeva RX sa vedem situatia acesteie (evolutia), la fel standardul, cel putin in tarile dezvoltate, este de a efectua citeva RMN-uri sa vedem evolutia necrozei.
Necroza aseptica este o ischemie a tesutului osos si numai in stadiile finale afecteaza structura minerala osoasa, de aceea nu poate fi vizualizata radiologic (RX SAU CT), investigatiile necesare fiind RMN si desigur PET sau SPECT-ul (dar ultimele doua sint inca SF pentru Romania)
Deci scopul acestor foraje este unul singur, iar daca a fost atins puteti vedea cu ajutorul RMN-ului, evolutia necrozei pe RMN fiind si cea care dicteaza conduita terapeutica, daca doriti evitarea unei coxartroze.
Cu stima,
Dr. Bogdan Cristian Ion
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld/Germania
stimati medici, nepotul meu de 16 ani are necroza la cap femural de dreapta, umam tratament cu BONVIVA o data la 3 luni. si zilnic OSTEOGEN, ALFA D3-TEBA. dar durerile persista tot mai des. spuneti-mi exista alt tratament. vrem sa stim despre ENDOPROTEZARE la virsta de 16 ani. multumesc
Buna ziua!
Endoprotezarea la varsta de 16 ani este posibila, insa putin dezirabila. La aceasta varsta, orice proteza nu are o viata mai mare de 4-5 ani; urmeaza o noua proteza pentru inca 3-4 ani, dupa care ramaneti cu un sold balant toata viata.
Este adevarat ca exista proteze care au o durata de viata de 20 de ani, insa aceasta durata de viata este calculata la 20 de ani pentru pacienti varstanici, inactivi, care determina un proces lent de uzura al componentelor protezei. Niciodata calculul duratei de viata al protezei (de circa 20 de ani) nu este realizat in cazul pacientilor tineri.
Pe cat posibil, este bine sa amanati interventia catre varsta de 40-50 de ani.
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg Glezna si Picior
Endoprotezarea la varsta de 16 ani este posibila, insa putin dezirabila. La aceasta varsta, orice proteza nu are o viata mai mare de 4-5 ani; urmeaza o noua proteza pentru inca 3-4 ani, dupa care ramaneti cu un sold balant toata viata.
Este adevarat ca exista proteze care au o durata de viata de 20 de ani, insa aceasta durata de viata este calculata la 20 de ani pentru pacienti varstanici, inactivi, care determina un proces lent de uzura al componentelor protezei. Niciodata calculul duratei de viata al protezei (de circa 20 de ani) nu este realizat in cazul pacientilor tineri.
Pe cat posibil, este bine sa amanati interventia catre varsta de 40-50 de ani.
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg Glezna si Picior
D-le Marius Uscatu multumesc foarte mult pentru sfat
Stimata Doamna,
asa cum v-a explicat colegul meu endoprotezarea nu este un deziderat, dar POATE fi o solutie cind alceva intr-adevar nu se mai poate, insa in nici un caz la copii sau tineri!
Legat de afectiunea nepotului d-voastra, pot sa va fac recomandarea de a va adresa unui ortoped pediatru COMPETENT precum Prof. Burnei sau Prof. Jianu din Bucuresti sau Prof. Lupescu din Constanta, acestia avind atit experienta cu afectiunea descrisa de d-voastra cit si cu metoda ei terapeutica specifica, si ceea ce este cel mai important au tratat si vazut un numar urias de astfel de cazuri, cunoscint maladia din experienta si nu din internet!
La copii, atita vreme cit cartilajele de crestere inca nu s-au osificat, necroza aseptica de cap femural poarta denumirea de maladie Perthes (in tarile francofone si Legg Calve Perthes) si reprezinta o cu totul alta entitatea patologica ca si cea a adultului.
Daca in cazul unui adult distrugerea suprafetei articulare este ireversibila si duce intotdeauna la coxartroza, respectiv protezare, la copil aceasta tratata corect permite refacerea suprafetei articulare, adica vindecarea. Din pacate tratamentul acestei afectiuni implica si IMOBILIZAREA intr-o pozitie incomoda a membrului afectat PINA la refacerea structurii lezate, care poate dura multe luni, uneori ani.
Bifosfonatele (precum Bonviva) sint contraindicate in tratamentul necrozelor aseptice, mai mult sint chiar incriminate in producerea acestora (desigur in cazul unui uz de durata). Acest gen de medicamente folosite in osteoporoza blocheaza activitatea osteoclastului, celula implicata in reparaturile osoase, deosebit de importanta in evolutia unei necroze aseptice, dupa retragerea edemului osos. Ca sa intelegeti mai bine despre ce este vorba va dau un exemplu: pentru a construi o casa noua pe una avariata trebuie intii indepartat molozul, altfel nu puteti construi: tocmai asta fac aceste osteoclaste sint implicate in indepartarea structurilor osoase avariate si inlocuirea lor cu tesut osos de calitate. Blocarea activitatii lor duce la cresterea masei minerale, dar de calitate slaba si astfel, nu rareori, la pacientii cu osteoporoza care iau ani la rindul bifosfonate poate apate necroza aseptica osoasa!
Durerile desigur ca persista si se pot chiar amplifica atita vreme cit nu se recurge la imobilizarea pacientului, pas terapeutic ESENTIAL in tratamentul de succes al maladiei Perthes. Durata imobilizarii depinde de retragerea edemului osos, care poate fi vizualizata pe RMN (ce permite si stadializarea). Acesta se poate retrage de la sine prin imobilizare ceea ce permite refacerea structurilor deteriorate, situatie care insa dureaza uneori ani, sau se poate trata cu ajutorul oxigenarii hiperbare, situatie in care imobilizarea dureaza 1-3 luni, in functie de numarul de sedinte aplicate.
Referitor la intrebarea d-voastra daca exista si un alt tratament raspunsul corect este: da, exista un singur tratament: imobilizarea si oxigenarea hiperbara, iar ceea ce descrieti d-voastra nu reprezinta un tratament, atit pentru necroza de cap femural cit si pentru Perthes.
Cu stima,
Dr. Bogdan Cristian Ion
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld/Germania
asa cum v-a explicat colegul meu endoprotezarea nu este un deziderat, dar POATE fi o solutie cind alceva intr-adevar nu se mai poate, insa in nici un caz la copii sau tineri!
Legat de afectiunea nepotului d-voastra, pot sa va fac recomandarea de a va adresa unui ortoped pediatru COMPETENT precum Prof. Burnei sau Prof. Jianu din Bucuresti sau Prof. Lupescu din Constanta, acestia avind atit experienta cu afectiunea descrisa de d-voastra cit si cu metoda ei terapeutica specifica, si ceea ce este cel mai important au tratat si vazut un numar urias de astfel de cazuri, cunoscint maladia din experienta si nu din internet!
La copii, atita vreme cit cartilajele de crestere inca nu s-au osificat, necroza aseptica de cap femural poarta denumirea de maladie Perthes (in tarile francofone si Legg Calve Perthes) si reprezinta o cu totul alta entitatea patologica ca si cea a adultului.
Daca in cazul unui adult distrugerea suprafetei articulare este ireversibila si duce intotdeauna la coxartroza, respectiv protezare, la copil aceasta tratata corect permite refacerea suprafetei articulare, adica vindecarea. Din pacate tratamentul acestei afectiuni implica si IMOBILIZAREA intr-o pozitie incomoda a membrului afectat PINA la refacerea structurii lezate, care poate dura multe luni, uneori ani.
Bifosfonatele (precum Bonviva) sint contraindicate in tratamentul necrozelor aseptice, mai mult sint chiar incriminate in producerea acestora (desigur in cazul unui uz de durata). Acest gen de medicamente folosite in osteoporoza blocheaza activitatea osteoclastului, celula implicata in reparaturile osoase, deosebit de importanta in evolutia unei necroze aseptice, dupa retragerea edemului osos. Ca sa intelegeti mai bine despre ce este vorba va dau un exemplu: pentru a construi o casa noua pe una avariata trebuie intii indepartat molozul, altfel nu puteti construi: tocmai asta fac aceste osteoclaste sint implicate in indepartarea structurilor osoase avariate si inlocuirea lor cu tesut osos de calitate. Blocarea activitatii lor duce la cresterea masei minerale, dar de calitate slaba si astfel, nu rareori, la pacientii cu osteoporoza care iau ani la rindul bifosfonate poate apate necroza aseptica osoasa!
Durerile desigur ca persista si se pot chiar amplifica atita vreme cit nu se recurge la imobilizarea pacientului, pas terapeutic ESENTIAL in tratamentul de succes al maladiei Perthes. Durata imobilizarii depinde de retragerea edemului osos, care poate fi vizualizata pe RMN (ce permite si stadializarea). Acesta se poate retrage de la sine prin imobilizare ceea ce permite refacerea structurilor deteriorate, situatie care insa dureaza uneori ani, sau se poate trata cu ajutorul oxigenarii hiperbare, situatie in care imobilizarea dureaza 1-3 luni, in functie de numarul de sedinte aplicate.
Referitor la intrebarea d-voastra daca exista si un alt tratament raspunsul corect este: da, exista un singur tratament: imobilizarea si oxigenarea hiperbara, iar ceea ce descrieti d-voastra nu reprezinta un tratament, atit pentru necroza de cap femural cit si pentru Perthes.
Cu stima,
Dr. Bogdan Cristian Ion
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld/Germania
Stimate Dr. Bogdan Cristian Ion va multumim pentru atentia acordata de dumneavoastra. As dori daca se poate sa plasati aici pe forum datele de contact a profesorilorf. Burnei sau Prof. Jianu din Bucuresti sau Prof. Lupescu din Constanta. cit si adresele intitutiilor unde activeaza dumnealor, adresa de net
-*...VA MULTUMESC ANTICIPAT!
(*modificat de administrator)
-*...VA MULTUMESC ANTICIPAT!
(*modificat de administrator)
Cred ca primul este seful de sectie de la Budimex, al doilea de la g. Alexandrescu iar ultimul este in Constanta la SCJU Constanta
in cazul unui pacient de 42 de ani diagnosticat cu necroza cap femural in anul 2010 si cu amiotrofie spinala progresiva cu transmitere dominanta grad III, boala dobandita pe cale materna, se mai poate apela la medicina hiperbara?multumesc anticipat
Stimate pacient,
amiotrofia spinala nu constituie nici indicatie, nici contraindicatie pentru oxigenarea hiperbara, de aceea atat tratamentul, cat si diagnosticarea necrozei aseptice pot avea loc independent de aceasta afectiune. Singura problema care ne preocupa in cazul necrozelor aseptice sau a edemului osos o constituie raspunsul la intrebarea: S-A MODIFICAT CONTURUL ARTICULAR SAU NU. Daca acesta nu s-a modificat, necroza se trateaza, daca s-a modificat indiferent ca tratam sau nu tratam necroza, tot la operatie se ajunge.
Cu stima,
Dr. Bogdan Cristian Ion
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld/Germania
amiotrofia spinala nu constituie nici indicatie, nici contraindicatie pentru oxigenarea hiperbara, de aceea atat tratamentul, cat si diagnosticarea necrozei aseptice pot avea loc independent de aceasta afectiune. Singura problema care ne preocupa in cazul necrozelor aseptice sau a edemului osos o constituie raspunsul la intrebarea: S-A MODIFICAT CONTURUL ARTICULAR SAU NU. Daca acesta nu s-a modificat, necroza se trateaza, daca s-a modificat indiferent ca tratam sau nu tratam necroza, tot la operatie se ajunge.
Cu stima,
Dr. Bogdan Cristian Ion
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld/Germania
Buna ziua, este prima data cand intru pe acest forum;Am 29 ani si un urma cu 5 ani am suferit si eu o necroza de cap femural;am facut operatia, recuperarea a durat 3 luni;m-am simiti bine dupa aceea dar de ceva timp am din nou dureri in zona soldului drept, dureri care apar din senin si e si putin inflamat soldul;la un ultim control, acum cateva luni bune mi s-a spus sa fac niste investigatii ginecologice, ce parere aveti, care ar fi cauza durerilor, necroza poate reapare?va multumesc
Stimata doamna,
nu stiu care este cauza durerilor Dvs, dar in primul rind in cazul unor astfel de dureri investighez cu ajutorul RMN-ului bazinul (capetele femurale) iar daca acestea sint OK in aceeasi sedinta rog colegii de la RMN sa mute antena pe coloana lombosacrata. Dupa pot afla eventuala cauza a acestor dureri. Orice altceva sint speculatii si nu asa se practica medicina anului 2010.
Necroza poate oricind reapare, fiind un fenomen vascular cu etiologie multipla, printre care si traumatica. Adica un traumatism poate duce la necroza aseptica si asa cum o fractura poate apare ORI de cite ori cadeti, la fel poate apare si o necroza!
TOCMAI din acest motiv un pacient cu necroza aseptica vindecata ar trebui monitorizat continuu pentru a evita o eventuala noua necroza. De aceea eu recomand TUTUROR pacientilor mei sa efectueze o data pe an un RMN de control al soldului.
Dupa aceste investigatii veti stii cu siguranta ce aveti!
Cu stima,
Dr. Bogdan Cristian Ion
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld/Germania
nu stiu care este cauza durerilor Dvs, dar in primul rind in cazul unor astfel de dureri investighez cu ajutorul RMN-ului bazinul (capetele femurale) iar daca acestea sint OK in aceeasi sedinta rog colegii de la RMN sa mute antena pe coloana lombosacrata. Dupa pot afla eventuala cauza a acestor dureri. Orice altceva sint speculatii si nu asa se practica medicina anului 2010.
Necroza poate oricind reapare, fiind un fenomen vascular cu etiologie multipla, printre care si traumatica. Adica un traumatism poate duce la necroza aseptica si asa cum o fractura poate apare ORI de cite ori cadeti, la fel poate apare si o necroza!
TOCMAI din acest motiv un pacient cu necroza aseptica vindecata ar trebui monitorizat continuu pentru a evita o eventuala noua necroza. De aceea eu recomand TUTUROR pacientilor mei sa efectueze o data pe an un RMN de control al soldului.
Dupa aceste investigatii veti stii cu siguranta ce aveti!
Cu stima,
Dr. Bogdan Cristian Ion
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld/Germania
Bună seara,
Urmăresc de câteva zile informaţii despre necroza de cap femural. Aş dori o opinie din partea d-lui doctor Bogdan Cristian Ion.
Mama mea în vârstă de 70 de ani, are din luna aprilie, anul acesta, dureri foarte mari la şoldul stâng. A făcut până acum de două ori fizioterapie şi tratament injectabil cu antiinflamatoare ( aproape permanent din luna august). Ni s-a spus că are coxartroză. Am mers la Bucureşti la Spitalul Militar şi a făcut un RMN, în urma căruia i s-a dat diagnosticul de osteonecroză de cap femural. I s-a recomandat intervenţia de foraje la capul femural (sper să spun corect, deci nişte orificii pentru vascularizare prin intervenţie invazivă). Ni s-a spus că nu este un caz de proteză, pentru că osul este bun. Vă scriu rezultatul de la RMN - ul coxo-femural :
- Modificări de structură osoasă la nivelul capului femural bilateral (arii micronodulare şi nodulare în hipersemnal pe secvenţele de inversie), cu păstrarea sfericităţii capului femural.
- Acumulare fluidă la nivelul spaţiului articular coxo-femural bilateral şi periarticular în stânga.
- Edem osos difuz la nivelul capului şi colului femural stâng
Concluzii: modificări de osteonecroză aseptică cap femural bilateral cu edem osos important la nivelul capului şi colului femural stâng.
Menţionez că are 1, 65 m şi 76 Kg şi acum 8 ani a făcut operaţie de ruptură de maleolă tot piciorul stâng în urma unei căzături, iar anul acesta în ianuarie a avut umărul stâng fracturat tot în urma unei căzături.
Va multumesc mult!
Urmăresc de câteva zile informaţii despre necroza de cap femural. Aş dori o opinie din partea d-lui doctor Bogdan Cristian Ion.
Mama mea în vârstă de 70 de ani, are din luna aprilie, anul acesta, dureri foarte mari la şoldul stâng. A făcut până acum de două ori fizioterapie şi tratament injectabil cu antiinflamatoare ( aproape permanent din luna august). Ni s-a spus că are coxartroză. Am mers la Bucureşti la Spitalul Militar şi a făcut un RMN, în urma căruia i s-a dat diagnosticul de osteonecroză de cap femural. I s-a recomandat intervenţia de foraje la capul femural (sper să spun corect, deci nişte orificii pentru vascularizare prin intervenţie invazivă). Ni s-a spus că nu este un caz de proteză, pentru că osul este bun. Vă scriu rezultatul de la RMN - ul coxo-femural :
- Modificări de structură osoasă la nivelul capului femural bilateral (arii micronodulare şi nodulare în hipersemnal pe secvenţele de inversie), cu păstrarea sfericităţii capului femural.
- Acumulare fluidă la nivelul spaţiului articular coxo-femural bilateral şi periarticular în stânga.
- Edem osos difuz la nivelul capului şi colului femural stâng
Concluzii: modificări de osteonecroză aseptică cap femural bilateral cu edem osos important la nivelul capului şi colului femural stâng.
Menţionez că are 1, 65 m şi 76 Kg şi acum 8 ani a făcut operaţie de ruptură de maleolă tot piciorul stâng în urma unei căzături, iar anul acesta în ianuarie a avut umărul stâng fracturat tot în urma unei căzături.
Va multumesc mult!
Stimata doamna,
forajele de decompresie desigur ca pot fi aplicate in tari precum Romania sau in tari SUBDEZVOLTATE care nu dispun de facilitati hiperbare. Afirm acest lucru deoarece ca si cost pentru un sistem de asigurari nu exista diferente intre cele doua metode!
Ca sa ma intelegeti am sa va explic cam cum sta situatia in Germania unde aceste foraje costa sistemele de asigura citeva mii bune de euro (sala, spitalizarea, ortopedul, anestezistul). Problema forajelor este ca ele functioneaza, DAR numai in anumite stadii ale necrozelor, si anume in stadiile I. acestea sint stadii incipiente care de regula nu se manifesta clinic si sint descoperite accidental. In astfel de stadii alternativa neinvaziva de tratament, oxigenarea hiperbara, de regula se aplica cam pe 10-15 sedinte, avind un cost total in occident cam de 3-5000 euro, deci cam tot atit cit o operatie de forare.
Astfel ca atunci cind este indicata hiperbara este chiar subventionata de casele de asigurare, chiar in absenta unui contract cadru, deoarece costa cam tot atit si este NEINVAZIVA.
In Romania insa avem de-a face cu un sistem mai complicat, dar oricum situat cam cu citeva zeci de ani bune in urma altor tari, astfel ca operatia de foraj teoretic nu costa nimic pacientul, sau ma rog, o "atentie", iar hiperbara o groaza de bani, deoarece nu este subventionata! De aceea ca idee in Romania forajul are o valoare terapeutica, fiind in oarecare masura gratuit sau mult mai ieftin decit alternativa neinvaziva.
Singura problema a forajolor consta in faptul ca sint INVAZIVE, adica pot apare complicatii, dar au si avantaje:
1. In primul rind, daca pina acum medicii care v-au tratat au omis sa va informeze ca CEL MAI important lucru in tratamentul unei necroze aseptice este restrictia de incarcare a articulatiei afectate, adica mama Dvs nu mai are voie sa calce pe articulatia afectata, dupa foraj mama va trebui sa mearga in cirje citeva saptamani, bune chiar, daca nu vrea sa se trezeasca cu o fractura de col femural, risc destul de mare datorita atit a necrozei, dar mai ales a osteoporozei ceea ce oricum stopeaza evolutia necrozei.
2. Daca NACF-ul nu este in stadiul I atunci forajele NU VOR functiona, dar totusi numarul de sedinte de hiperbara dupa foraje se reduce considerabil daca de ex. este un stadiu doi sau mai ales in stadiul trei incipient, situatie in care hiperbara poate necesita fara foraje uneori chiar peste 30-40 de sedinte. Daca insa se fac foraje de decompresie si acestea nu functioneaza, atunci necesarul de hiperbara de regula se reduce.
Daca imi permiteti niste observatii:
1. Este absurd, desi nu ma mai mira, ca cineva sa diagnosticheze coxartroza in conditiile unui "os bun" (asa cum spuneti ca afirma colegii de la Sp. Militar). Ori coxartroza inseamna tocmai afectarea conturului articular, adica primii care au tratat-o pe mama Dvs nu prea au habar cum sa interpreteze o radiografie. Sincer sa fiu si eu cind sint intrebat de conturul articular cer un consil, adica chem si un ortoped sa-mi ARATE mie aceste modificari, nu ca nu le-asi putea vedea singur, DAR responsabilitatea unui diagnostic cu caracter definitiv, precum atroza prefer sa mi-o asum in echipa, tocmai pentru a nu lasa loc de interpretare! De aceea de regula lucrez cu radiografii digitale sau cer efectuarea CT-ului in cazul celei mai mici suspiciuni.
Daca cumva se pune problema coxartrozei atunci DISPARE indicatia de hiperbara. Aceasta deoarece desi hiperbara ar putea trata necroza fara probleme chiar si in acest stadiu, dar odata aparuta coxartroza articulatia ESTE compromisa astfel ca mai devreme sau mai tirziu va trebui protezata, indiferent daca mai tratati sau nu necroza aseptica.
2. RMN-ul efectuat nu stiu daca respecta secventele necesare in diagnosticarea si stadializarea unei necroze aseptice, cu siguranta insa medicul care a facut interpretarea (desigur daca interpretarea este redata de Dvs ad literam) nu este familiarizat cu aceste stadializari altfel ar fi efectuat o interpretare pertinenta si nu una evaziva. De aceea este greu de imaginat o conduita terapeutica pe baza acestei interpretari. Daca aveti un CD cu RMN-ul efectuat il putem analiza si ne putem exprima cu privire la stadiul necrozei sau daca sint necesare si alte secvente.
3. Pentru a stabili conduita terapeutica corecta in cazul NACF-ului desigur ca este necesara in primul rind o stadializare a acesteia, care are loc pe baza RMN-ului. Deosebit de important insa este o medicatie reologica si interdictia de incarcare a articulatiei afectate (cirje) nu o luna sau doua ci pina cind pe secventele T1 dispar zonele de hiposemnal.
Astfel in stadiul:
- UNU, ne stau la dispozie doua metode terapeutice: forajele de decompresie sau hiperbara. Si una si alta functioneaza la fel de bine, forajele insa sint invazive dar pe Dvs nu va costa prea mult, hiperbara este neinvaziva dar in aceste stadii necesita cam 10-20 de sedinte (400 RON/sedinta)
- DOI, din pacate singura solutie care exista pentru astfel de stadii este hiperbara, dar in functie de extindere si patologii asociate se poate intinde uneori si pe 40 de sedinte. Daca se asociaza cu forajele atunci necesarul de hiperbara se reduce undeva la 15-20 de sedinte.
- TREI, in aceasta situatie hiperbara functioneaza dar greu, cu restrictii lungi ca timp de incarcare, daca apar zone de osteocondesare sau fracturi (desigur extraarticulare, ca altfel ar insemna deja coxaartroza) chiar cu riscul iminent de prabusire. Oricum necesarul de terapie este foarte mare. Pentru a elimina aceste inconveniente exista un foraj de "sustinere" prin care, printr-un singur foraj se introduce o freza care scobeste zona afectata, eliminindu-se si inlocuindu-se aceasta cu un substituent osos lichid dar cu o structura mare de rezistenta. In astfel de situatii operatia reuseste dar necesita hiperbara zilnic cam o luna.
- in stadiul in care apar deja fracturi/tasari intraarticulare, DAR cotilul este inca intact se poate incerca, de asemenea sub hiperbara, ceea ce se cheama derotarea, adica o osteotomie cu rotirea segmentului afectat in afara articulatiei, care deasemenea sub hiperbara functioneaza aproape intotdeauna, dar fara numai rareori.
DAR exista un dar foarte mare, acesta din urma este o operatie destul de laborioasa si poate fi recomandata pacientilor tineri. In cazul unui pacient in virsta de 70 de ani daca oricum se ajunge la interventie chirurgicala personal as pleda pentru protezare. Dar din pacate NU am nici o competenta in a hotari acest lucru, acest lucru trebuie stabilit de ortopedul mamei Dvs.
Cu stima,
Dr. Bogdan Cristian Ion
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld/Germania
forajele de decompresie desigur ca pot fi aplicate in tari precum Romania sau in tari SUBDEZVOLTATE care nu dispun de facilitati hiperbare. Afirm acest lucru deoarece ca si cost pentru un sistem de asigurari nu exista diferente intre cele doua metode!
Ca sa ma intelegeti am sa va explic cam cum sta situatia in Germania unde aceste foraje costa sistemele de asigura citeva mii bune de euro (sala, spitalizarea, ortopedul, anestezistul). Problema forajelor este ca ele functioneaza, DAR numai in anumite stadii ale necrozelor, si anume in stadiile I. acestea sint stadii incipiente care de regula nu se manifesta clinic si sint descoperite accidental. In astfel de stadii alternativa neinvaziva de tratament, oxigenarea hiperbara, de regula se aplica cam pe 10-15 sedinte, avind un cost total in occident cam de 3-5000 euro, deci cam tot atit cit o operatie de forare.
Astfel ca atunci cind este indicata hiperbara este chiar subventionata de casele de asigurare, chiar in absenta unui contract cadru, deoarece costa cam tot atit si este NEINVAZIVA.
In Romania insa avem de-a face cu un sistem mai complicat, dar oricum situat cam cu citeva zeci de ani bune in urma altor tari, astfel ca operatia de foraj teoretic nu costa nimic pacientul, sau ma rog, o "atentie", iar hiperbara o groaza de bani, deoarece nu este subventionata! De aceea ca idee in Romania forajul are o valoare terapeutica, fiind in oarecare masura gratuit sau mult mai ieftin decit alternativa neinvaziva.
Singura problema a forajolor consta in faptul ca sint INVAZIVE, adica pot apare complicatii, dar au si avantaje:
1. In primul rind, daca pina acum medicii care v-au tratat au omis sa va informeze ca CEL MAI important lucru in tratamentul unei necroze aseptice este restrictia de incarcare a articulatiei afectate, adica mama Dvs nu mai are voie sa calce pe articulatia afectata, dupa foraj mama va trebui sa mearga in cirje citeva saptamani, bune chiar, daca nu vrea sa se trezeasca cu o fractura de col femural, risc destul de mare datorita atit a necrozei, dar mai ales a osteoporozei ceea ce oricum stopeaza evolutia necrozei.
2. Daca NACF-ul nu este in stadiul I atunci forajele NU VOR functiona, dar totusi numarul de sedinte de hiperbara dupa foraje se reduce considerabil daca de ex. este un stadiu doi sau mai ales in stadiul trei incipient, situatie in care hiperbara poate necesita fara foraje uneori chiar peste 30-40 de sedinte. Daca insa se fac foraje de decompresie si acestea nu functioneaza, atunci necesarul de hiperbara de regula se reduce.
Daca imi permiteti niste observatii:
1. Este absurd, desi nu ma mai mira, ca cineva sa diagnosticheze coxartroza in conditiile unui "os bun" (asa cum spuneti ca afirma colegii de la Sp. Militar). Ori coxartroza inseamna tocmai afectarea conturului articular, adica primii care au tratat-o pe mama Dvs nu prea au habar cum sa interpreteze o radiografie. Sincer sa fiu si eu cind sint intrebat de conturul articular cer un consil, adica chem si un ortoped sa-mi ARATE mie aceste modificari, nu ca nu le-asi putea vedea singur, DAR responsabilitatea unui diagnostic cu caracter definitiv, precum atroza prefer sa mi-o asum in echipa, tocmai pentru a nu lasa loc de interpretare! De aceea de regula lucrez cu radiografii digitale sau cer efectuarea CT-ului in cazul celei mai mici suspiciuni.
Daca cumva se pune problema coxartrozei atunci DISPARE indicatia de hiperbara. Aceasta deoarece desi hiperbara ar putea trata necroza fara probleme chiar si in acest stadiu, dar odata aparuta coxartroza articulatia ESTE compromisa astfel ca mai devreme sau mai tirziu va trebui protezata, indiferent daca mai tratati sau nu necroza aseptica.
2. RMN-ul efectuat nu stiu daca respecta secventele necesare in diagnosticarea si stadializarea unei necroze aseptice, cu siguranta insa medicul care a facut interpretarea (desigur daca interpretarea este redata de Dvs ad literam) nu este familiarizat cu aceste stadializari altfel ar fi efectuat o interpretare pertinenta si nu una evaziva. De aceea este greu de imaginat o conduita terapeutica pe baza acestei interpretari. Daca aveti un CD cu RMN-ul efectuat il putem analiza si ne putem exprima cu privire la stadiul necrozei sau daca sint necesare si alte secvente.
3. Pentru a stabili conduita terapeutica corecta in cazul NACF-ului desigur ca este necesara in primul rind o stadializare a acesteia, care are loc pe baza RMN-ului. Deosebit de important insa este o medicatie reologica si interdictia de incarcare a articulatiei afectate (cirje) nu o luna sau doua ci pina cind pe secventele T1 dispar zonele de hiposemnal.
Astfel in stadiul:
- UNU, ne stau la dispozie doua metode terapeutice: forajele de decompresie sau hiperbara. Si una si alta functioneaza la fel de bine, forajele insa sint invazive dar pe Dvs nu va costa prea mult, hiperbara este neinvaziva dar in aceste stadii necesita cam 10-20 de sedinte (400 RON/sedinta)
- DOI, din pacate singura solutie care exista pentru astfel de stadii este hiperbara, dar in functie de extindere si patologii asociate se poate intinde uneori si pe 40 de sedinte. Daca se asociaza cu forajele atunci necesarul de hiperbara se reduce undeva la 15-20 de sedinte.
- TREI, in aceasta situatie hiperbara functioneaza dar greu, cu restrictii lungi ca timp de incarcare, daca apar zone de osteocondesare sau fracturi (desigur extraarticulare, ca altfel ar insemna deja coxaartroza) chiar cu riscul iminent de prabusire. Oricum necesarul de terapie este foarte mare. Pentru a elimina aceste inconveniente exista un foraj de "sustinere" prin care, printr-un singur foraj se introduce o freza care scobeste zona afectata, eliminindu-se si inlocuindu-se aceasta cu un substituent osos lichid dar cu o structura mare de rezistenta. In astfel de situatii operatia reuseste dar necesita hiperbara zilnic cam o luna.
- in stadiul in care apar deja fracturi/tasari intraarticulare, DAR cotilul este inca intact se poate incerca, de asemenea sub hiperbara, ceea ce se cheama derotarea, adica o osteotomie cu rotirea segmentului afectat in afara articulatiei, care deasemenea sub hiperbara functioneaza aproape intotdeauna, dar fara numai rareori.
DAR exista un dar foarte mare, acesta din urma este o operatie destul de laborioasa si poate fi recomandata pacientilor tineri. In cazul unui pacient in virsta de 70 de ani daca oricum se ajunge la interventie chirurgicala personal as pleda pentru protezare. Dar din pacate NU am nici o competenta in a hotari acest lucru, acest lucru trebuie stabilit de ortopedul mamei Dvs.
Cu stima,
Dr. Bogdan Cristian Ion
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld/Germania
In intervalul mai 2010 martie 2011 mi-au fost protezate ambele solduri.Ma simt bine dar problema mea acum este greutatea(90kg l 1, 72m).Ce as putea sa fac sa scap de kilogramele in plus in conditiile in care miscare nu pot face decat in anumite limite?
Buna ziua!
Trebuie sa intelegeti logica situatiei: nu veti reusi sa slabiti prin miscare, ci 100% prin dieta.
In cazul D-voastra miscarea este chiar daunatoare pana la normalizarea greutatii, intrucat determina uzura accelerata a componentelor protezei.
In mod normal, la aceasta greutate aveati o contraindicatie absoluta pentru operatia de protezare, date fiind complicatiile legate de obezitatea importanta (risc de luxatie, de fracturi peri-protetice, uzura accelerata, etc etc).
Singura solutie este dieta.
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg Glezna si Picior
Trebuie sa intelegeti logica situatiei: nu veti reusi sa slabiti prin miscare, ci 100% prin dieta.
In cazul D-voastra miscarea este chiar daunatoare pana la normalizarea greutatii, intrucat determina uzura accelerata a componentelor protezei.
In mod normal, la aceasta greutate aveati o contraindicatie absoluta pentru operatia de protezare, date fiind complicatiile legate de obezitatea importanta (risc de luxatie, de fracturi peri-protetice, uzura accelerata, etc etc).
Singura solutie este dieta.
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg Glezna si Picior
Buna ziua,
Domnule doctor Bogdan Cristian Ion, as putea face un RMN la centru dvs de medicina hiperbara ? Sunt din Vaslui si ma gandesc ca s-ar putea sa dau banii degeaba aici daca oamenii astia nu or sa stie cum sa faca un RMN special pentru a vedea o necroza.
Am o problema la capetele femurale de cand aveam 6 ani. Istoricul este acesta : La 6 ani mergeam la gradinita cu mama si cu sora geamana, era iarna, gheata pe jos, mama a alunecat si a cazut peste mine lateral. Am avut dureri dupa aceea, iar dupa o vreme eram operat la Iasi de osteocondrita si s-a eliminat o punga de puroi. A urmat o imobilizare de 6 luni cu ambele picioare ghipsate pana la brau si cu o bara intre genunchi.
Mereu aveam dureri slabe in zona capetelor femurale, iar la 13 ani am descoperit o scurtime de 0, 5 cm a piciorului drept (femurul) care a crescut pana la circa 3 cm in 3 luni. Pe radiografia facuta in acea vara din 1995 am vazut ieri capul femural drept prabusit peste col, practic singura parte intacta a capului femural era calota.
Piciorul meu drept este indreptat un pic spre dreapta (de cand aveam 7-8 ani, tin minte) si cu 3 cm mai scurt. Ieri am vazut pe net ca asta e simptom de fractura de col femural. Banuiesc acum ca in 1995 a avut loc o tasare in urma unui traumatism a capului femural slabit de necroza care avansase de la 6 ani.
Probabil la 6 ani fusese vizibila necroza doar pe capul femural stang, cel operat, iar apoi cel drept ori s-a infectat, ori a avut niste leziuni prea mici care au crescut foarte lent.
In vara lui 95 am mers la Techirghiol, am folosit un caurcior pentru deplasare si am facut cure de namol si saruri, etc, cam ca in fiecare vara, intre 1989si 1998.
Toti acesti ani dupa, am avut doar rar dureri slabe de sold, pana azi, accentuate cand loveam sau saream cu putere, dar nimic care sa ma alarmeze.
Acum, cititnd tot mai mult despre necroza de cap femural, inteleg ca ea a avansat mereu si vreau sa o tratez prin metoda HBO. Spuneti-mi va rog daca pot veni la centrul dvs de medicina hiperbarica pentru a face investigatiile RMN necesare unui viitor tratament.
Da asemenea, acum 5 saptamani am fost operat la metatarsiene picior drept in urma a doua fracturi la met 2 si 3 (cu deplasare), pot atasa radiografiiile de diagnostic. Evolutia nu mi se pare buna, pentru ca am in continuare edem, aspect rosiatic in zona metatarsienelor si febra in aceeasi zona... ma gandesc la o infectie sau edem osos... nici nu stiu unde sa ma duc sa gasesc niste profesionisti capabili. Am inteles ca pentru investigarea zonei metatarsienlor acum postoperator, cel mai bun ar fi CT-ul.
Deci, pot face RMN pentru sold si CT pentru metatarsiene la centrul dvs ?
Va multumesc mult, cu stima,
Daniel Andries
Domnule doctor Bogdan Cristian Ion, as putea face un RMN la centru dvs de medicina hiperbara ? Sunt din Vaslui si ma gandesc ca s-ar putea sa dau banii degeaba aici daca oamenii astia nu or sa stie cum sa faca un RMN special pentru a vedea o necroza.
Am o problema la capetele femurale de cand aveam 6 ani. Istoricul este acesta : La 6 ani mergeam la gradinita cu mama si cu sora geamana, era iarna, gheata pe jos, mama a alunecat si a cazut peste mine lateral. Am avut dureri dupa aceea, iar dupa o vreme eram operat la Iasi de osteocondrita si s-a eliminat o punga de puroi. A urmat o imobilizare de 6 luni cu ambele picioare ghipsate pana la brau si cu o bara intre genunchi.
Mereu aveam dureri slabe in zona capetelor femurale, iar la 13 ani am descoperit o scurtime de 0, 5 cm a piciorului drept (femurul) care a crescut pana la circa 3 cm in 3 luni. Pe radiografia facuta in acea vara din 1995 am vazut ieri capul femural drept prabusit peste col, practic singura parte intacta a capului femural era calota.
Piciorul meu drept este indreptat un pic spre dreapta (de cand aveam 7-8 ani, tin minte) si cu 3 cm mai scurt. Ieri am vazut pe net ca asta e simptom de fractura de col femural. Banuiesc acum ca in 1995 a avut loc o tasare in urma unui traumatism a capului femural slabit de necroza care avansase de la 6 ani.
Probabil la 6 ani fusese vizibila necroza doar pe capul femural stang, cel operat, iar apoi cel drept ori s-a infectat, ori a avut niste leziuni prea mici care au crescut foarte lent.
In vara lui 95 am mers la Techirghiol, am folosit un caurcior pentru deplasare si am facut cure de namol si saruri, etc, cam ca in fiecare vara, intre 1989si 1998.
Toti acesti ani dupa, am avut doar rar dureri slabe de sold, pana azi, accentuate cand loveam sau saream cu putere, dar nimic care sa ma alarmeze.
Acum, cititnd tot mai mult despre necroza de cap femural, inteleg ca ea a avansat mereu si vreau sa o tratez prin metoda HBO. Spuneti-mi va rog daca pot veni la centrul dvs de medicina hiperbarica pentru a face investigatiile RMN necesare unui viitor tratament.
Da asemenea, acum 5 saptamani am fost operat la metatarsiene picior drept in urma a doua fracturi la met 2 si 3 (cu deplasare), pot atasa radiografiiile de diagnostic. Evolutia nu mi se pare buna, pentru ca am in continuare edem, aspect rosiatic in zona metatarsienelor si febra in aceeasi zona... ma gandesc la o infectie sau edem osos... nici nu stiu unde sa ma duc sa gasesc niste profesionisti capabili. Am inteles ca pentru investigarea zonei metatarsienlor acum postoperator, cel mai bun ar fi CT-ul.
Deci, pot face RMN pentru sold si CT pentru metatarsiene la centrul dvs ?
Va multumesc mult, cu stima,
Daniel Andries
Buna ziua. acum doua zile nepotelul meu a fost diagnosticat de catre radiolog cu necroza cap femural drept cu mici nereguli de contur la nivelul epifizei proximale. Tin sa mentionez ca are varsta de 5 ani. as vrea sa stiu daca sun sanse de vindecare, ce tratamen se poate lua, daca se poate vindeca prin tratament si daca trebuie obligatoriu pusa proteza. Va multumesc mult,
cu stima Cristina Tudor
cu stima Cristina Tudor
Buna ziua!
Trebuie sa luati legatura cu un ortoped pediatru.
La aceasta varsta este vorba despre maladia Legg-Calve-Perthes care, daiagnosticata la timp si tratata corect, are sanse de vindecare aproape totala.
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg ante-picior
Trebuie sa luati legatura cu un ortoped pediatru.
La aceasta varsta este vorba despre maladia Legg-Calve-Perthes care, daiagnosticata la timp si tratata corect, are sanse de vindecare aproape totala.
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg ante-picior
Imi puteti recomanda va rog pe cineva din Bucuresti? Au fost la G.Alexandrescu si i-a spus ca e boala oaseloar, fara consultatie, fara radiologie.
Buna ziua!
Nu exista diagnosticul de """"boala oaseloar"""""".
Va pot recomanda un coleg ortoped pediatru, cu conditia sa-mi scrieti in privat, pe mail (regulile site-ului nu-mi permit altfel.
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg ante-picior
Nu exista diagnosticul de """"boala oaseloar"""""".
Va pot recomanda un coleg ortoped pediatru, cu conditia sa-mi scrieti in privat, pe mail (regulile site-ului nu-mi permit altfel.
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg ante-picior
Buna ziua, am 22 de ani si am fost diagnosticata cu necroza de cap femural stadiul 4, am ajuns la acest diagnostic foare greu deoarece nici pe radiografie si nici pe rmn nu se vedea cat de grav e. Nu numai ca am fost la 11 medici dar am si primit cateva diagnosticuri departe de adevar Am facut si terapie hiperbara cu oxigen, dar nu a dat niciun rezultat. Problema mea era mult mai grava si nu s-a putut reface cartilagiul, desi am plecat de acolo "sanatoasa" iar dupa spusele medicului, cartilagiul isi revenise. Astfel ca, la indemul Dr.Razvan Melinte, am facut o biopsie la clinica Nova Vita din Tg Mures, si am aflat cu adevarat ce am. Ma durea ingrozitor, ajunsesem sa dorm doar pe burta, sa nu mai pot sa merg, sa ma deplasez doar cu masina, nu ma mai puteam concentra de durere, nu pot sa explic prin ce momente am trecut. Pana sa ajung la operatie de protezare am incercat si metode naturiste, anti inflamatoare, fizioterapie, kinetoterapie dar nu au dat niciun rezultat. Intr-un final am facut si operatie de protezare, la acelasi doctor, deoarece alta solutie nu am avut. Sunt foarte multumita, am 3 luni de la operatie, nu imi pare rau ca am facut-o, nu mai am absolut nicio durere, merg normal iar viata mea poate sa continue in parametri normali. Intr-adevar, recuperarea este mai dificila dar eu fiind mai tanara ma recuperez mai repede. Stiu ca este destul de dificila aceasta operatie dar prefer sa duc o viata linistita 15 ani decat una cu dureri insuportabile. Sper ca v-am fost de ajutor si daca aveti vreo intrebare ma puteti contacta.
Buna ziua Ana V. ! As dori sa iau legatura cu D-voastră in privat sa schimbam cateva păreri in legatura cu aceasta operatie (protezare) de sold pe care ati facut-o! Va las nr meu de telefon daca o sa cititi acest raspuns: 0746256318! Simona. Va Multumesc!
Buna ziua ma numesc Eugen si am 32 ani. In urma cu 1 luna si jumatate am depistat in urma unui RMN ca am "necroza de cap femural "stadiu 1 incipient, am mers la un doctor foarte bun din bucuresti care mi-a recomandat : 10 sedinte fizioterapie cu electrice 10 cu o placuta incinsa si 10 kinetoterapie, am terminat aceste sedinte facandu-le pe toate intr-un centru privat, si pot spune ca puteam merge normal, am inceput de curand hiperbara mai exact am 5 sedinte efectuate pana acum, fiecare sedinta pe care o voi face dureaza 2 ore, precizez ca urmeaza sa fac 30 de sedinte, nu pot spune concret daca exista ameliorari pentru ca nu am voie sa calc in picior "fara incarcare", ideea este ca eu continui sa fac acasa exercitiile pe care le faceam la kineto fara incarcare si simt ca ma "ține" inca piciorul in zona inghinala dar fara durere, poate foarte mica durerea sa zic asa, am vazut ca domnul dr. Bogdan Cristian recomanda pt. copilul de 16 ani imobilizare totala, adica pe lânga faptul ca nu am voie incarcare nu am voie sa continui nici exercitiile pe care le fac doar din descarcare ? Astept raspuns si poate si alte recomandari in privinta problemei mele, multumesc d-lui Dr.
Buna ziua, am 40 de ani, 1, 82 cm si 90 de kg.De mai multe luni am dureri in zona lombara si mai ales articulatiile (absolut toate articulatiile).Am facut radiografii, tratament cu antiinflamatorii injectabile de mai bine de o luna durerea nu cedeaza iar in momentul in care stau mai mult timp in picioare sau putin aplecat raman incovoiat de mijloc si nu mai pot merge.Ultimul RMN efectuat are urmatorul rezultat :
Articulatii sacroiliace cu aspect normal bilateral.
Articulatii coxo-femurale stg cu inaltime normala.
Discreta osteoscleroza la nivelul sprancenei acetabulului.
Cap femural stg cu convexitate pastrata, cu congruenta
supratelor articulare, cu plaja de edem difuz in cadranele
anterioare si zona de edem delimitata de lizereu
osteosclerotic cu diam de 9 mm localizata in cadranele
posterioare.Aspectul poate fi sugestiv pentru NACF stadiul
I-II.
Articulatie coxo-femurala dr cu inaltime discret redusa
in1/3externa.Cap femural dr cu convexitate pastrata, cu
congruenta suprafetelor articulare, cu plaje de edem
difuz, asociate cu osteoscleroza neomogena localizate
predominant in cadranele anterioare.Discreta neregularitate
a conturului osos localizata adiacent fosetei ligamentului
rotund, fara afectarea convexitatii.
As dori sa stiu daca grav sau se poate trata cu medicamente, va multumesc.
Articulatii sacroiliace cu aspect normal bilateral.
Articulatii coxo-femurale stg cu inaltime normala.
Discreta osteoscleroza la nivelul sprancenei acetabulului.
Cap femural stg cu convexitate pastrata, cu congruenta
supratelor articulare, cu plaja de edem difuz in cadranele
anterioare si zona de edem delimitata de lizereu
osteosclerotic cu diam de 9 mm localizata in cadranele
posterioare.Aspectul poate fi sugestiv pentru NACF stadiul
I-II.
Articulatie coxo-femurala dr cu inaltime discret redusa
in1/3externa.Cap femural dr cu convexitate pastrata, cu
congruenta suprafetelor articulare, cu plaje de edem
difuz, asociate cu osteoscleroza neomogena localizate
predominant in cadranele anterioare.Discreta neregularitate
a conturului osos localizata adiacent fosetei ligamentului
rotund, fara afectarea convexitatii.
As dori sa stiu daca grav sau se poate trata cu medicamente, va multumesc.
Aprecierea gravitatii se poate realiza, evident, doar pe baza examinarii clinice directe, coroborata cu studiul direct al imaginilor (nu al textului scris reprodus de D-voastra).
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg ante-picior
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg ante-picior
Buna seara va rog din suflet dacă îmi puteți Răspunde sunt o mama disperata.
Am un băiețel de 3 ani, am făcut RMN la recomandarea doctorului Care sa ocupat de noi din Timișoara și rezultatul a ieșit așa
Pelvis : modificări patologice de semnal se observa la epifiză femurală stânga ( afectată complet ) cu aspect ischemic negadofil al capului femural.
Modificări de edem difuz sunt prezente la colul femural stâng și o leziune de aproximativ 5 mm se observa la cartilajul de creștere și care se extinde dincolo de acesta la nivelul colului.
Discrete acumulări fluide in articulația coxofemurala stânga : post SDC se remarca gadofilie la nivelul colului femural stâng și la sinoviala articulară.
Leziune incipienta de necroza aproximativ 3, 5 mm se observa in porțiunea superioară la capul femural drept.
Fără ascită
Fără adenoaptii inghinale sau intrapelvine
Vezica urinară fără modificări parietale sau intracavitare
Articulații sacroiliace de aspect normal.
Concluzie :
Necroza de cap femural stâng ( maladia perthes ) și modificări incipiente de osteonecroza se observa si la capul femural drept.
Domnul doctor care se ocupa de noi nea recomandat oxigenarea hiperbara
Întrebarea mea este va rog din suflet sa îmi răspundeți sa îmi Spune-ți sunt șanse de vindecare făcând oxigenarea hiperbara ??
Va mulțumesc enorm pentru răspuns.
Am un băiețel de 3 ani, am făcut RMN la recomandarea doctorului Care sa ocupat de noi din Timișoara și rezultatul a ieșit așa
Pelvis : modificări patologice de semnal se observa la epifiză femurală stânga ( afectată complet ) cu aspect ischemic negadofil al capului femural.
Modificări de edem difuz sunt prezente la colul femural stâng și o leziune de aproximativ 5 mm se observa la cartilajul de creștere și care se extinde dincolo de acesta la nivelul colului.
Discrete acumulări fluide in articulația coxofemurala stânga : post SDC se remarca gadofilie la nivelul colului femural stâng și la sinoviala articulară.
Leziune incipienta de necroza aproximativ 3, 5 mm se observa in porțiunea superioară la capul femural drept.
Fără ascită
Fără adenoaptii inghinale sau intrapelvine
Vezica urinară fără modificări parietale sau intracavitare
Articulații sacroiliace de aspect normal.
Concluzie :
Necroza de cap femural stâng ( maladia perthes ) și modificări incipiente de osteonecroza se observa si la capul femural drept.
Domnul doctor care se ocupa de noi nea recomandat oxigenarea hiperbara
Întrebarea mea este va rog din suflet sa îmi răspundeți sa îmi Spune-ți sunt șanse de vindecare făcând oxigenarea hiperbara ??
Va mulțumesc enorm pentru răspuns.
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 15durere a capului femural
- 11Necroza aseptica de cap femural dr.cu coxita dr.
- 0necroza de cap femural bilateral
- 6Necroza cap femural stadiul 3, necesit ajutor urgent.
- 11necroza de cap femural bilateral stadiu 3
- 7Necroza de cap femural bilaterala
- 4Fractura col femural
- 2Osteonecroza de cap femural
- 0Durere tibie, uneori femur, alteori oasele membrului superior
- 0Necroza avasculara de cap femural bilateral
- 1Cum va simtiti dupa decompresia capului femural?
- 7Necroza cap femural stang
- 1Necroza sau artrita septica
- 3Restrictii coxartroza+complicatii
- 6Ce urmează să fac în urma acestui diagnostic? IRM bazin osos
- 5Necroza cap femural post radioterapie
Mai multe informații despre: necroza de cap femural
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm: