necroza cap femural
in urma cu 3 luni am fost operat la solduldrept-necroza cap femural, fiind diagnosticatla soldul stingcu coxartroza gradul2, dar ma doare atit de tare ca nu-l m-ai pot misca, am facut radiografie si s-a constatat ca boala a evoluat f rapid si este nevoie de proteza, dar dr meu spune ca trebuie sa m-ai astept inca 3 luni pina la refacerea celuilalt, ma intereseaza cit de grave sint consecintele asteptarii, ce complicatii se pot ivi
Stimata pacienta,
Nu ati precizat detaliile capitale: greutatea, varsta si mai ales originea necrozei.
Principial, la o varsta tanara, este preferabil sa amanati cat mai mult protezarea articulatiei, cu conditia mentinerii unei conditii fizice acceptabile si absenta unor dureri permanente si nocturne.
Cu deosebita stima,
Dr. Marius Uscatu
Ortoped cu supraspecializare franceza in Chirurgia Gleznei si a Piciorului
Nu ati precizat detaliile capitale: greutatea, varsta si mai ales originea necrozei.
Principial, la o varsta tanara, este preferabil sa amanati cat mai mult protezarea articulatiei, cu conditia mentinerii unei conditii fizice acceptabile si absenta unor dureri permanente si nocturne.
Cu deosebita stima,
Dr. Marius Uscatu
Ortoped cu supraspecializare franceza in Chirurgia Gleznei si a Piciorului
Stimate Domn
Este evident ca in cazul Dvs. asteptarea nu are niciun rost, intrucat boala a evoluat de o maniera ce nu lasa alta alternativa decat operatia de endoprotezare. In stadiul evocat de Dvs. nici originea afectiunii nu mai are relevanta deosebita, intrucat necroza aseptica a avut o perioada de ani in care a evoluat specific ca sa afecteze intreaga articulatie a soldului. Consecintele asteptarii sunt, in aceste conditii, mai mult subiective, intrucat in 3 luni uzura soldului, cu o relativa protectie (avand in vedere necesitatea de a recupera pe cel operat) nu poate evolua prea mult. Aveti insa de indurat inca 3 luni de dureri si incapacitate functionala, care vor fi relativ putin ameliorate de tratamentul medicamentos. Intrebarea pe care v-o puneti acum era oportuna poate acum 5 ani. Tineti legatura cu medicul ortoped si totul va fi bine.
Cu stima
SL Dr. Marius Enescu
Medic Primar Ortopedie Traumatologie
Medic Sef Sectie Ortopedie SCJU Constanta
Doctor in Stiinte Medicale
Coordonator Centru Pilot O-HBO
Este evident ca in cazul Dvs. asteptarea nu are niciun rost, intrucat boala a evoluat de o maniera ce nu lasa alta alternativa decat operatia de endoprotezare. In stadiul evocat de Dvs. nici originea afectiunii nu mai are relevanta deosebita, intrucat necroza aseptica a avut o perioada de ani in care a evoluat specific ca sa afecteze intreaga articulatie a soldului. Consecintele asteptarii sunt, in aceste conditii, mai mult subiective, intrucat in 3 luni uzura soldului, cu o relativa protectie (avand in vedere necesitatea de a recupera pe cel operat) nu poate evolua prea mult. Aveti insa de indurat inca 3 luni de dureri si incapacitate functionala, care vor fi relativ putin ameliorate de tratamentul medicamentos. Intrebarea pe care v-o puneti acum era oportuna poate acum 5 ani. Tineti legatura cu medicul ortoped si totul va fi bine.
Cu stima
SL Dr. Marius Enescu
Medic Primar Ortopedie Traumatologie
Medic Sef Sectie Ortopedie SCJU Constanta
Doctor in Stiinte Medicale
Coordonator Centru Pilot O-HBO
Buna ziua.In urma unui traumatism(la articulatia soldului cu capul femeral) prin ridicarea unui obiect greu, la radiografie sant vzibile niste pete inchise la culoare pe osul femural.CE AR PUTEA FI?(37ani 58kg) va multumesc.
Stimata Doamna
Nu cred ca un traumatism - asa cum il denumiti Dvs. - prin ridicarea unei greutati, poate genera leziuni care sa se manifeste "numai" prin pete pe radiografie, care ar putea fi mai vechi. Leziunile semnificative pot avea intr-adevar, un aspect asemanator, insa ele sunt de obicei insotite de simptome marcante (dureri, impotenta functionala), pe care cred ca le-ati fi mentionat daca erau semnificative. In aceste conditii, este greu de transat un diagnostic corect, fara un consult clinic si fara a beneficia de imaginile in discutie.
Daca puteti face sa ne parvina imaginile sus mentionate, le vom interpreta impreuna cu placere si cu speranta unui sfat pertinent.
Cu deosebita stima
SL DR. Marius Enescu
Medic Primar Ortopedie Traumatologie
Medic Sef Sectie Ortopedie SCJU Constanta
Doctor in Stiinte Medicale
Coordonator Centru Pilot O-HBO
Nu cred ca un traumatism - asa cum il denumiti Dvs. - prin ridicarea unei greutati, poate genera leziuni care sa se manifeste "numai" prin pete pe radiografie, care ar putea fi mai vechi. Leziunile semnificative pot avea intr-adevar, un aspect asemanator, insa ele sunt de obicei insotite de simptome marcante (dureri, impotenta functionala), pe care cred ca le-ati fi mentionat daca erau semnificative. In aceste conditii, este greu de transat un diagnostic corect, fara un consult clinic si fara a beneficia de imaginile in discutie.
Daca puteti face sa ne parvina imaginile sus mentionate, le vom interpreta impreuna cu placere si cu speranta unui sfat pertinent.
Cu deosebita stima
SL DR. Marius Enescu
Medic Primar Ortopedie Traumatologie
Medic Sef Sectie Ortopedie SCJU Constanta
Doctor in Stiinte Medicale
Coordonator Centru Pilot O-HBO
Buna ziua.Dvs aveti dreptate trebuia sa incep cu inceputul s-a intamplat in urma cu 6 luni si este vorba despre sora mea, imediat s-a prezentat la UPU Arad unde in urma radiografiei la sold a fost diagnosticata cu entorsa( durere la sold si mers schiopatat) : tratament FLAMEXIN TADOR SI DICLOFENAC (2 sapt). Dupa 2 sapt la control s-a recomandat fizioterapie 10 zile ( cu laser curent masaj) nici o ameliorare. A incercat la un dr. neurolog RECOMANDARI : RMN COLOANA VERTEBR. concluzii RMN(DISCRET DEBORT MEDIAN DISC INTERVERTEBRAL L5-S1, FARA CONFLICTE RADICULARE LA NIVEL LOMBAR FARA ANOMALIIDE CORPI VERTEBRALI SAU DISCURI INTERVERTEBRALE recomandari purtarea unui BRAU ORTOPEDIC.(dupa o luna nici o ameliorare) Aincercat la dr. reumatolog recomandare RMN BAZIN concluzii(PLAJA DIFUZA DE EDEM OSOS LA NIV.CAPULUI COLULUI SI EXTREMITATII PROXIMALE ALE DIAFIZEI FEMURALE DE PARTEA DREAPTA CU MINIMA REACTIE FLUIDA PERIARTICULARA COXOFEMURALA DREAPTA) Tratament INFILTRATII SI ACUPUNCTURA cu TRAMADUL 2-3 SAPT +HOMEOPATE( dureri mai mari noaptea) In sfarsit s-a cerut analize de sange si am cateva valori care au iesit anormale:HEMATII 3, 54 HEMOGLOBINA11, 2 HEMATOCRIT 33, 9 HEM31, 6 Lym 23, 4 EO 0, 90 MONO 0, 39 COAGULARE FIBRINOGENEMIE 590 VSH1/h 50 tratament neoendoxin inj 14 zile si genta.deja simtea o arsura la sold.A incercat la un ortoped.recomandari analize VSH 37/65 imediat internare in spital cu artrita subacuta o saptamana cu tratament itravenos OXACILINA 2g/12h si sprijinire pe carje.a iesit din spital cu diagnostic monoartrita tratament acasa cu AUGUMENTIN 1g si ARCOXIA 60mg timp de 3 sapt.si mers doar cu carje.La control VSH 28 dureri nu mai erau prezente in zona soldului doar la genunchi tratament in continuare cu augumentin si arcoxia 3sapt si poate pune piciorul in pamant fara sa se sprijine in totalitatela control dupa 3 sapt.Dupa 3 sapt VSH 40 si RADIOGRAFIE SOLD concluzii(DEMINERALIZAREA. CU ASPECT PATAT A EPIFIZEI FEMURALE PROXIMALE) diagnostic ARTRITA SEPTICA tratament ZANOCIN 200mg 2/zi si ARCOXIA 60 mg 1/zi o saptamana.Dupa o sapt VSH 40 recomandare C.T. BAZIN care urmeaza sa-l faca sapt viitoare cu suspiciuni de OSTEOPOROZA SECUNDARA ? COXOARTRITA? NECROZA? VA MULTUMESC (sant cuvinte pe care nu le-am prea inteles scuze daca am gresit)
Stimata Doamna
Exista intr-adevar motive sa suspicionam o necroza de cap femural pe partea lovita, avand in vedere rezultatul RMN care arata edem osos in capul si colul femural. Aceasta imagine este esentiala in stabilirea diagnosticului. Desigur, edemul osos se poate asocia si cu infectia, insa nu am retinut din cele povestite niciun element care sa fi evocat o plaga sau alta forma de deschidere a leziunii la sold, care sa explicee infectia. Contaminarea hematogena pare f. improbabila in acest caz, iar valori ale VSH de 20-40 mm/h nu sunt concordante cu artrita septica. Fara a exclude total varianta unei artrite septice, pe baza datelor prezentate inclin sa cred ca este posibila dezvoltarea unei necroze avasculare de cap femural, iar in faza de edem dureros singura terapie etiologica posibila este oxigeniterapia hiperbara (HBOT). Luati legatura cu Dr. Ion, seful Centrului de Medicina Hiperbara Constanta (tastati HBOT). In cazul in care se confirma acest diagnostic, orice intarziere in aplicarea HBO conduce la distrugeri ale capului care se vor putea rezolva mai tarziu doar prin protezare. Terapia HBO, in asociere cu cea chirurgicala este recomandabila si in varianta unei infectii asociate (artrita).
Cu stima
SL DR. Marius Enescu
Medic Primar Ortopedie Traumatologie
Medic Sef Sectie Ortopedie SCJU Constanta
Doctor in Stiinte Medicale
Coordonator Centru Pilot O-HBO
Exista intr-adevar motive sa suspicionam o necroza de cap femural pe partea lovita, avand in vedere rezultatul RMN care arata edem osos in capul si colul femural. Aceasta imagine este esentiala in stabilirea diagnosticului. Desigur, edemul osos se poate asocia si cu infectia, insa nu am retinut din cele povestite niciun element care sa fi evocat o plaga sau alta forma de deschidere a leziunii la sold, care sa explicee infectia. Contaminarea hematogena pare f. improbabila in acest caz, iar valori ale VSH de 20-40 mm/h nu sunt concordante cu artrita septica. Fara a exclude total varianta unei artrite septice, pe baza datelor prezentate inclin sa cred ca este posibila dezvoltarea unei necroze avasculare de cap femural, iar in faza de edem dureros singura terapie etiologica posibila este oxigeniterapia hiperbara (HBOT). Luati legatura cu Dr. Ion, seful Centrului de Medicina Hiperbara Constanta (tastati HBOT). In cazul in care se confirma acest diagnostic, orice intarziere in aplicarea HBO conduce la distrugeri ale capului care se vor putea rezolva mai tarziu doar prin protezare. Terapia HBO, in asociere cu cea chirurgicala este recomandabila si in varianta unei infectii asociate (artrita).
Cu stima
SL DR. Marius Enescu
Medic Primar Ortopedie Traumatologie
Medic Sef Sectie Ortopedie SCJU Constanta
Doctor in Stiinte Medicale
Coordonator Centru Pilot O-HBO
Buna seara.Am rezultatul de la CT BAZIN si va trimit concluziile.
Examenul efectuat evidentiaza discreta hipertransparenta la nivelul capului femural de partea dreapta in portiunea supero-externa cu doua imagini osteolitice una de 0, 5/1cm, cealalta de 0, 5cm situate postero-superior fara intrerupera conturului corticalei fara inel de osteoscleroza in jur.La nivelul regiunii cap-col femural de partea stanga se evidentiaza de asemenea doua leziuni cu aceleasi caractere probabil pe fond de demineralizare difuza, fara acumulari fluide semnificative intra sau periarticular. Spatiu articular de dimensiuni normale.
Microadenopatii inghinale cu centru clar cu aspect reactiv cu dimensiuni intracentrimetrice.
SE POATE DA UN DIAGNOSTIC MAI CLAR? VA MULTUMESC
Examenul efectuat evidentiaza discreta hipertransparenta la nivelul capului femural de partea dreapta in portiunea supero-externa cu doua imagini osteolitice una de 0, 5/1cm, cealalta de 0, 5cm situate postero-superior fara intrerupera conturului corticalei fara inel de osteoscleroza in jur.La nivelul regiunii cap-col femural de partea stanga se evidentiaza de asemenea doua leziuni cu aceleasi caractere probabil pe fond de demineralizare difuza, fara acumulari fluide semnificative intra sau periarticular. Spatiu articular de dimensiuni normale.
Microadenopatii inghinale cu centru clar cu aspect reactiv cu dimensiuni intracentrimetrice.
SE POATE DA UN DIAGNOSTIC MAI CLAR? VA MULTUMESC
Stimata Doamna
Examinarea CT poate prezenta deficientele la nivel osos. Cert este ca exista zone de osteoliza (goluri) evidenta in AMBELE femure la nivelul extremitatii superioare, ceea ce ridica problema determinarii traumatice / infectioase la nivelul capului femural dr. Natura lor este mai bine relevata de RMN si celelalte teste accesorii. Daca este traumatica si eventual, infectioasa, de ce afecteaza si femurul stg. si nu numai pe cel drept. In acest moment imi este greu sa decid daca exista o implicatie infectioasa demonstrabila. Consider ca as putea sa va dau un raspuns pertinent numai dupa o examinare clinica si analiza dosarului medical, mai ales a imagisticii. Astept cu interes noi date posibil revelatoare.
Cu deosebita stima
SL DR. Marius Enescu
Medic Primar Ortopedie Traumatologie
Medic Sef Sectie Ortopedie SCJU Constanta
Doctor in Stiinte Medicale
Coordonator Centru Pilot O-HBO
Examinarea CT poate prezenta deficientele la nivel osos. Cert este ca exista zone de osteoliza (goluri) evidenta in AMBELE femure la nivelul extremitatii superioare, ceea ce ridica problema determinarii traumatice / infectioase la nivelul capului femural dr. Natura lor este mai bine relevata de RMN si celelalte teste accesorii. Daca este traumatica si eventual, infectioasa, de ce afecteaza si femurul stg. si nu numai pe cel drept. In acest moment imi este greu sa decid daca exista o implicatie infectioasa demonstrabila. Consider ca as putea sa va dau un raspuns pertinent numai dupa o examinare clinica si analiza dosarului medical, mai ales a imagisticii. Astept cu interes noi date posibil revelatoare.
Cu deosebita stima
SL DR. Marius Enescu
Medic Primar Ortopedie Traumatologie
Medic Sef Sectie Ortopedie SCJU Constanta
Doctor in Stiinte Medicale
Coordonator Centru Pilot O-HBO
Buna dimineata.Multumesc foarte mult pentru raspunsurile date, dr ortoped la care mergem inca nu a examinat CT pt ca este plecat la o conferinta, TOTUSI I-MI ESTE NECLAR POATE FI AFECTAT SI FEMURUL STANG SAU POATE FI VORBA DE PARTEA STANGA A FEMURULUI DREPT?
Stimata Doamna
Este vorba si de afectarea femurului stang (asa cum se intelege din interpretarea imagistica). Acest lucru inseamna ca din diverse motive, care ar putea sa nu aiba legatura cu traumatismul soldului drept, exista si o afectare a soldului stang, care, in mod evident, ar putea avea o alta justificare. Raman la opinia ca o examinare exhaustiva imi poate permite sa va dau un raspuns corect.
Cu stima
SL DR. Marius Enescu
Medic Primar Ortopedie Traumatologie
Medic Sef Sectie Ortopedie SCJU Constanta
Doctor in Stiinte Medicale
Coordonator Centru Pilot O-HBO
Este vorba si de afectarea femurului stang (asa cum se intelege din interpretarea imagistica). Acest lucru inseamna ca din diverse motive, care ar putea sa nu aiba legatura cu traumatismul soldului drept, exista si o afectare a soldului stang, care, in mod evident, ar putea avea o alta justificare. Raman la opinia ca o examinare exhaustiva imi poate permite sa va dau un raspuns corect.
Cu stima
SL DR. Marius Enescu
Medic Primar Ortopedie Traumatologie
Medic Sef Sectie Ortopedie SCJU Constanta
Doctor in Stiinte Medicale
Coordonator Centru Pilot O-HBO
Buna ziua. Numele meu este Murgeanu Oana, am 25 de ani si sunt asistenta medicala in Bucuresti. Stimate domnule doctor Enescu, am tot urmarit de ceva vreme forumul si discutiile pe care le-ati avut si as avea si eu o intrebare, dar mai intai sa va spun povestea mea. In luna februarie 2009 am fost diagnosticata cu necroza aseptica de condil femural extern. In luna martie am fost operata, artroscopic, si s-a efectuat shaving si foraje. Am petrecut doua luni de zile in carje neavand voie sa folosesc piciorul deloc, zona afectata fiind zona de portanta. Portiunea afectata de necroza a fost destul de mare 2/2 cm. In urma operatiei, cei doi medici care m-au operat au sperat ca, prin aceste foraje sa ajute osul sa-si refaca vascularizarea. Bineinteles ca nu mi-a promis nimeni minuni, ba mai mult le multumesc din suflet ca au fost sinceri cu mine si mi-au spus inca de la bun inceput ce presupune aceasta afectiune si ce ma asteapta. De curand am fost la control si astept acum repetarea RMN-ului pe data de 16 noiembrie. Cert este ca minunea nu s-a petrecut deoarece am dureri mari. Cand am fost la control mi s-a spus ca am doua optiuni. Una ar fi grefa mozaicala si a doua proteza. Despre grefa mozaicala am citit si eu si mi-au spus si medicii, ca reprezinta o interventie delicata fara garantie 100% de reusita. Optiunea cea mai buna se pare a fi proteza. As vrea sa stiu daca mai are rost sa ma chinui si sa mai incerc si alte tratamente (daca exista), iar daca nu as vrea daca se poate sa-mi oferiti si mie niste detalii legate de aceste proteze unice condiliare. NU am reusit sa gasesc nicaieri informatii legate de acest subiect si chiar as dori sa aflu mai multe. Si daca exista cumva la noi in tara vreun program prin care cei afectati de aceasta boala pot beneficia de proteza gratuit. Si daca nu, care ar fi pretul unei astfel de proteze.
Cu mii de multumiri,
Murgeanu Oana
Cu mii de multumiri,
Murgeanu Oana
Stimata Doamna Murgeanu,
desigur ca Dl Dr. Enescu va va explica amanuntit in legatura cu cele 2 technici operative, pina atunci insa asi vrea sa va explic citeva considerente legate de boala Ahlbeck (necroza aseptica de condil femural).
La fel ca si in cazul capului femural, dar mai des statistic, condilii femurali pot incarca edem situatie in care se ajunge la necroza de condil femural, care se poate manifesta prin durere. Consecinta necrozei aseptice de condil netratata corespunzator este modificarea de contur articular si respectiv gonartroza.
Forajele reprezinta o solutie terapeutica, DAR DOAR in cazul edemului condiliar nu si in cazul necrozei aseptice. O data aparut edemul, datorita faptului ca osul are o structura de compartiment acesta duce la cresterea presiunii intraosoase astfel ca se instaleaza un sindrom de compartiment OSOS similar sindromului de compartiment muscular, care duce la instalarea necrozei avasculare.
Forarea duce la scaderea presiunii intraosoase, degajarea edemului si reluarea vascularizarii proprii. DAR forajele se inchid de la sine in scurta vreme, astfel ca zonele de necroza nu apuc sa se vindece si de aceea incarca din nou edem. O data modificat conturul atit forajele cit si hiperbara sint inutile. Daca conturul intraarticular nu este modificat HBO permite prin vasoconstrictie si hiperoxie reluarea vascularizatiei segmentului osos afectat si refacerea zonei de necroza.
Avind la dispozitie o astfel de terapie neinvaziva, desigur ca prin aceasta prisma forajele sint complet inutile, singura utilitate a acestei metode invazive fiind doar intr-un sistem medical precar precum cel romanesc in care aceasta interventie invaziva este suportata de CAS iar alternativa neinvaziva costa bani deoarece nu este suportata de CAS. Desigur ca pentru CAS amindoua alternative au un cost asemanator astfel ca aceste considerente n-ar mai exista! In cazul strict al prezentei edemului fara necroza, cind forajele sint intr-adevar efective, HBO de regula se aplica pe ca 15 sedinte, avind un cost in Romania de ca. 1500 Euro. In cazul prezentei necrozei, desigur ca situatia este diferita, forajele n-au nici un efect, iar necesarul de HBO este mult mai mare: cam 10-15 sedinte pentru centimetrul de diametru de necroza, terapia putind ajunge chiar si la 40-45 sedinte in cazul unor zone de necroza mare.
Proteza NU este solutia terapeutica a necrozei aseptice, din contra este o eroare medicala a afirma asa ceva. DAR necroza aseptica netratata duce in final la modificarea conturului articular, aceasta afectiune purtind denumirea de gonartroza, situatie in care desigur ca protezarea constituie metoda de tratament de electie.
Cu stima,
Dr. Bogdan Cristian Ion
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld/Germania
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
desigur ca Dl Dr. Enescu va va explica amanuntit in legatura cu cele 2 technici operative, pina atunci insa asi vrea sa va explic citeva considerente legate de boala Ahlbeck (necroza aseptica de condil femural).
La fel ca si in cazul capului femural, dar mai des statistic, condilii femurali pot incarca edem situatie in care se ajunge la necroza de condil femural, care se poate manifesta prin durere. Consecinta necrozei aseptice de condil netratata corespunzator este modificarea de contur articular si respectiv gonartroza.
Forajele reprezinta o solutie terapeutica, DAR DOAR in cazul edemului condiliar nu si in cazul necrozei aseptice. O data aparut edemul, datorita faptului ca osul are o structura de compartiment acesta duce la cresterea presiunii intraosoase astfel ca se instaleaza un sindrom de compartiment OSOS similar sindromului de compartiment muscular, care duce la instalarea necrozei avasculare.
Forarea duce la scaderea presiunii intraosoase, degajarea edemului si reluarea vascularizarii proprii. DAR forajele se inchid de la sine in scurta vreme, astfel ca zonele de necroza nu apuc sa se vindece si de aceea incarca din nou edem. O data modificat conturul atit forajele cit si hiperbara sint inutile. Daca conturul intraarticular nu este modificat HBO permite prin vasoconstrictie si hiperoxie reluarea vascularizatiei segmentului osos afectat si refacerea zonei de necroza.
Avind la dispozitie o astfel de terapie neinvaziva, desigur ca prin aceasta prisma forajele sint complet inutile, singura utilitate a acestei metode invazive fiind doar intr-un sistem medical precar precum cel romanesc in care aceasta interventie invaziva este suportata de CAS iar alternativa neinvaziva costa bani deoarece nu este suportata de CAS. Desigur ca pentru CAS amindoua alternative au un cost asemanator astfel ca aceste considerente n-ar mai exista! In cazul strict al prezentei edemului fara necroza, cind forajele sint intr-adevar efective, HBO de regula se aplica pe ca 15 sedinte, avind un cost in Romania de ca. 1500 Euro. In cazul prezentei necrozei, desigur ca situatia este diferita, forajele n-au nici un efect, iar necesarul de HBO este mult mai mare: cam 10-15 sedinte pentru centimetrul de diametru de necroza, terapia putind ajunge chiar si la 40-45 sedinte in cazul unor zone de necroza mare.
Proteza NU este solutia terapeutica a necrozei aseptice, din contra este o eroare medicala a afirma asa ceva. DAR necroza aseptica netratata duce in final la modificarea conturului articular, aceasta afectiune purtind denumirea de gonartroza, situatie in care desigur ca protezarea constituie metoda de tratament de electie.
Cu stima,
Dr. Bogdan Cristian Ion
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld/Germania
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
Stimata Doamna
Dl. Dr. Ion mi-a luat-o inainte si deja a facut unele clarificari. Personal, consider ca diagnosticul de necroza avasculara osoasa ar trebui inlocuit cu cel de ischemie (tradusa in imagistica RMN prin edem). In acest fel necroza ramane doar o complicatie a acestei boli, insa la fel de adevarat ramane faptul ca boala poate beneficia de tratament neinvaziv, in timp ce complicatia necesita tratament chirurgical (endoprotezare).
Concret, stadiul pe care il descrieti este - cred eu - inca departe de a necesita protezarea. Desigur, este greu de formulat un punct de vedere pertinent fara acces la documentatia medicala (inclusiv cea imagistica). Exista proteze unicondilare si se pot include in programul national de endoprotezare, adica revin gratuit pacientului. Singura problema este ca spre sfarsitul anului, alteori si mai devreme, bugetul afectat clinicilor se termina si pot exista circumstante in care - pentru a se evita lista de asteptare - se prefera plata protezei. Kit-ul pentru grefa mozaicata costa la unele firme pana la 5 ooo Euro si nu intra pe program, ceea ce face ca o interventie de acest tip sa fie costisitoare. Problema este ca cele doua tipuri de interventii (protezarea si grefa) nu se adreseaza cauzei princeps. Trebuie sa vedem intai de ce au aparut acele leziuni si daca ele nu sunt tributare unei deficiente biomecanice pre-existente. Trebuie de asemenea vazut daca nu exista edem osos la nivelul condililor si al platoului tibial, corelat cu necroza osoasa incipienta a osului sub-condral care justifica pierderea de cartilaj. In acest caz, chiar daca punem grefa de cartilaj, si aceea se va distruge. Parerea mea este ca trebuie raspuns intai la cele 2 intrebari:
- daca exista ischemie osoasa si edem in zona genunchiului
- daca exista devieri biomecanice care sa explice un sdr. de hiperpresiune si alte leziuni in compartimentul extern al genunchiului
Acestea se pot rezolva printr-o explorare RMN (STIR) si masuratori pe radiografii, insotite, evident, de un examen clinic adecvat.
Exista sansa ca leziunile sa poata fi ameliorate si chiar eliminate, de ex., prin asocierea HBO (oxigenoterapiei hiperbare) si nu ati fi primul caz in acest sens. Este potrivit, cred eu, sa incercam toate mijloacele terapeutice cuvenite, inainte de a indica endoprotezarea - un tratament ce pare excesiv la varsta de 25 de ani si pe care eu nu l-as indica, cel putin nu inca. Daca ne puneti la dispozitie documentatia medicala putem aprofunda subiectul.
Cu stima
SL DR. Marius Enescu
Medic Primar Ortopedie Traumatologie
Medic Sef Sectie Ortopedie SCJU Constanta
Doctor in Stiinte Medicale
Coordonator Centru Pilot O-HBO
Dl. Dr. Ion mi-a luat-o inainte si deja a facut unele clarificari. Personal, consider ca diagnosticul de necroza avasculara osoasa ar trebui inlocuit cu cel de ischemie (tradusa in imagistica RMN prin edem). In acest fel necroza ramane doar o complicatie a acestei boli, insa la fel de adevarat ramane faptul ca boala poate beneficia de tratament neinvaziv, in timp ce complicatia necesita tratament chirurgical (endoprotezare).
Concret, stadiul pe care il descrieti este - cred eu - inca departe de a necesita protezarea. Desigur, este greu de formulat un punct de vedere pertinent fara acces la documentatia medicala (inclusiv cea imagistica). Exista proteze unicondilare si se pot include in programul national de endoprotezare, adica revin gratuit pacientului. Singura problema este ca spre sfarsitul anului, alteori si mai devreme, bugetul afectat clinicilor se termina si pot exista circumstante in care - pentru a se evita lista de asteptare - se prefera plata protezei. Kit-ul pentru grefa mozaicata costa la unele firme pana la 5 ooo Euro si nu intra pe program, ceea ce face ca o interventie de acest tip sa fie costisitoare. Problema este ca cele doua tipuri de interventii (protezarea si grefa) nu se adreseaza cauzei princeps. Trebuie sa vedem intai de ce au aparut acele leziuni si daca ele nu sunt tributare unei deficiente biomecanice pre-existente. Trebuie de asemenea vazut daca nu exista edem osos la nivelul condililor si al platoului tibial, corelat cu necroza osoasa incipienta a osului sub-condral care justifica pierderea de cartilaj. In acest caz, chiar daca punem grefa de cartilaj, si aceea se va distruge. Parerea mea este ca trebuie raspuns intai la cele 2 intrebari:
- daca exista ischemie osoasa si edem in zona genunchiului
- daca exista devieri biomecanice care sa explice un sdr. de hiperpresiune si alte leziuni in compartimentul extern al genunchiului
Acestea se pot rezolva printr-o explorare RMN (STIR) si masuratori pe radiografii, insotite, evident, de un examen clinic adecvat.
Exista sansa ca leziunile sa poata fi ameliorate si chiar eliminate, de ex., prin asocierea HBO (oxigenoterapiei hiperbare) si nu ati fi primul caz in acest sens. Este potrivit, cred eu, sa incercam toate mijloacele terapeutice cuvenite, inainte de a indica endoprotezarea - un tratament ce pare excesiv la varsta de 25 de ani si pe care eu nu l-as indica, cel putin nu inca. Daca ne puneti la dispozitie documentatia medicala putem aprofunda subiectul.
Cu stima
SL DR. Marius Enescu
Medic Primar Ortopedie Traumatologie
Medic Sef Sectie Ortopedie SCJU Constanta
Doctor in Stiinte Medicale
Coordonator Centru Pilot O-HBO
Buna ziua din nou,
Va multumesc din suflet pentru raspunsurile dvs. Voi incerca pe cat posibil sa va tin la curent si sa vedem ce ma mai puteti sfatui ulterior. Pe data de 16 luna aceasta sunt programata din nou la RMN. Va voi comunica rezultatele acestuia imediat dupa. Problema este ca la mine aceasta afectiune a aparut cu multa vreme in urma. Eu sufeream de dureri cam de 14 ani. Pe cand eram copil, in clasa a III-a, am cazut la ora de sport. Imediat dupa cazatura genunchiul aproape ca si-a triplat volumul si era negru din cauza hematomului. La vremea aceea medicul la care am fost mi-a pus in ghips pentru 3 saptamani. Dupa 3 saptamani am scos ghipsul hematomul se retrasese. Era totul ok. Dar cam la 2-3 ani dupa acest incident am inceput sa am dureri. In primii ani episoadele dureroase erau destul de rare. Durerea era acuta de scurta durata si in acel moment nu imi mai puteam flexa sau extinde articulatia. Dupa cateva secunde durerea trecea si articulatia devenea flexibila din nou. Cu anii episoadele dureroase au inceput sa apara mai des, de multe ori simteam cum efectiv imi trosneste ceva in genunchi si dadea senzatia aceea neplacuta de "scartaiala". Am inceput sa am dureri si noaptea, dureri care de multe ori imi cuprindeau tot piciorul, de sus din sold pana la laba piciorului, dar era o durere mai mult surda si cu senzatie de amorteala a intregului picior. Cert este ca de atatia ani nu a reusit nimeni pana acum sa-mi puna un diagnostic. Si cred ca asta a contribuit foarte mult la inrautatirea situatiei. Radiologic nu s-a observat niciodata nimic. Iar acum, dupa artroscopia din martie, deja am dureri mai mari decat inainte de operatie. Dureri care nu mai sunt acute si nici de scurta durata. Acum ma doare in permanenta articulatia si imi este foarte greu sa merg. Dureri care deja imi cuprind din nou si soldul si mai nou se pare si coloana lombara, deoarece ma doare si mijlocul, dar ma doare in punct fix tot pe partea dreapta, aceeasi cu piciorul afectat. Acum nu stiu daca sa pun aceste dureri pe seama faptului ca poate din cauza durerilor de genunchi imi solicit mai mult celalalt picior si coloana, sau exista alte cauze. Cert este ca eu de mers merg bine desi am dureri. Nu schiopatez, piciorul nu este deformat, dar durerea este prezenta in permanenta. Iar momentele de acutizare acum sunt cele cand solicit piciorul mai mult decat la mers (ex urcat trepte, coborat trepte, ridicat greutati etc) si mai ales pe parcursul noptii cand apar din nou acele parestezii ce imi cuprind tot piciorul. Domnul doctor Tiberiu Trusca, cel care m-a operat in martie si care ma supravegheaza si in prezent, a fost singurul medic de pana acum capabil de punerea un diagnostic dupa atatia ani. Dupa durerile acuzate de mine temerea dansului este ca nu cumva suprafata necrozata sa fi avansat (suprafata deja mare de 2/2 cm). Este posibil? Si am mai observat ceva. Daca inainte de operatie si de primul RMN am inteles ca aceasta boala nu este vizibila radiologic, de ce acum dupa operatie in continuare radiologic nu apare nimic. Cine ar privi acum radiografiile mele ar spune cu mana pe inima ca nu sufar de nici o boala. Radiologic articulatia apare perfect normala, si cu toate astea eu deja am dureri crunte. Am citit si eu mai multe despre HBO si se pare ca face minnuni. Dar din pacate cineva ca mine nu isi poate permite un astfel de tratament. Si atunci intrebarea este ce imi ramane de facut? In orice caz eu va voi transmite rezultatele RMN-ului din data de 16.11 a.c si astept eventuale idei si sfaturi.
Va multumesc din suflet si va urez toate cele bune.
Murgeanu Oana
Va multumesc din suflet pentru raspunsurile dvs. Voi incerca pe cat posibil sa va tin la curent si sa vedem ce ma mai puteti sfatui ulterior. Pe data de 16 luna aceasta sunt programata din nou la RMN. Va voi comunica rezultatele acestuia imediat dupa. Problema este ca la mine aceasta afectiune a aparut cu multa vreme in urma. Eu sufeream de dureri cam de 14 ani. Pe cand eram copil, in clasa a III-a, am cazut la ora de sport. Imediat dupa cazatura genunchiul aproape ca si-a triplat volumul si era negru din cauza hematomului. La vremea aceea medicul la care am fost mi-a pus in ghips pentru 3 saptamani. Dupa 3 saptamani am scos ghipsul hematomul se retrasese. Era totul ok. Dar cam la 2-3 ani dupa acest incident am inceput sa am dureri. In primii ani episoadele dureroase erau destul de rare. Durerea era acuta de scurta durata si in acel moment nu imi mai puteam flexa sau extinde articulatia. Dupa cateva secunde durerea trecea si articulatia devenea flexibila din nou. Cu anii episoadele dureroase au inceput sa apara mai des, de multe ori simteam cum efectiv imi trosneste ceva in genunchi si dadea senzatia aceea neplacuta de "scartaiala". Am inceput sa am dureri si noaptea, dureri care de multe ori imi cuprindeau tot piciorul, de sus din sold pana la laba piciorului, dar era o durere mai mult surda si cu senzatie de amorteala a intregului picior. Cert este ca de atatia ani nu a reusit nimeni pana acum sa-mi puna un diagnostic. Si cred ca asta a contribuit foarte mult la inrautatirea situatiei. Radiologic nu s-a observat niciodata nimic. Iar acum, dupa artroscopia din martie, deja am dureri mai mari decat inainte de operatie. Dureri care nu mai sunt acute si nici de scurta durata. Acum ma doare in permanenta articulatia si imi este foarte greu sa merg. Dureri care deja imi cuprind din nou si soldul si mai nou se pare si coloana lombara, deoarece ma doare si mijlocul, dar ma doare in punct fix tot pe partea dreapta, aceeasi cu piciorul afectat. Acum nu stiu daca sa pun aceste dureri pe seama faptului ca poate din cauza durerilor de genunchi imi solicit mai mult celalalt picior si coloana, sau exista alte cauze. Cert este ca eu de mers merg bine desi am dureri. Nu schiopatez, piciorul nu este deformat, dar durerea este prezenta in permanenta. Iar momentele de acutizare acum sunt cele cand solicit piciorul mai mult decat la mers (ex urcat trepte, coborat trepte, ridicat greutati etc) si mai ales pe parcursul noptii cand apar din nou acele parestezii ce imi cuprind tot piciorul. Domnul doctor Tiberiu Trusca, cel care m-a operat in martie si care ma supravegheaza si in prezent, a fost singurul medic de pana acum capabil de punerea un diagnostic dupa atatia ani. Dupa durerile acuzate de mine temerea dansului este ca nu cumva suprafata necrozata sa fi avansat (suprafata deja mare de 2/2 cm). Este posibil? Si am mai observat ceva. Daca inainte de operatie si de primul RMN am inteles ca aceasta boala nu este vizibila radiologic, de ce acum dupa operatie in continuare radiologic nu apare nimic. Cine ar privi acum radiografiile mele ar spune cu mana pe inima ca nu sufar de nici o boala. Radiologic articulatia apare perfect normala, si cu toate astea eu deja am dureri crunte. Am citit si eu mai multe despre HBO si se pare ca face minnuni. Dar din pacate cineva ca mine nu isi poate permite un astfel de tratament. Si atunci intrebarea este ce imi ramane de facut? In orice caz eu va voi transmite rezultatele RMN-ului din data de 16.11 a.c si astept eventuale idei si sfaturi.
Va multumesc din suflet si va urez toate cele bune.
Murgeanu Oana
Stimata Doamna
Sunt convins acum, mai mult ca inainte, ca medicul curant v-a pus un diagnostic corect. Insusi faptul ca dupa o interventie - neindoielnic utila si corect facuta - durerile nu inceteaza, precum si fondul traumatic sugerat de istoricul pe care ni l-ati oferit, pare sa dovedeasca implicarea edemului de condil si probabila dezvoltare a unei necroze aseptice, a carei expresie vizibila artroscopic este osteo-condrita si denudarea cartilajului. Din pacate, o alta metoda moderna si neinvaziva de a preveni consecintele necrozei, in afara de HBO nu cunosc. In general, cu tratamentul clasic, aceste cazuri evolueaza inexorabil catre gonartroza, iar aceasta necesita la un moment dat protezare. Asteptam cu interes datele imagistice RMN de control. Cred ca, de asemenea, nu ar fi rau sa incercati sa dialogati cu cei de la Centrul de Medicina Hiperbara, Constanta (tastati HBOT). Sunt convins ca Dr. Ion Cristian va poate da mai multe relatii si sfaturi in legatura cu posibilitatile terapeutice - de multe ori combinate - care sunt de interes pt. afectiunea Dvs.
Cu stima
SL DR. Marius Enescu
Medic Primar Ortopedie Traumatologie
Medic Sef Sectie Ortopedie SCJU Constanta
Doctor in Stiinte Medicale
Coordonator Centru Pilot O-HBO
Sunt convins acum, mai mult ca inainte, ca medicul curant v-a pus un diagnostic corect. Insusi faptul ca dupa o interventie - neindoielnic utila si corect facuta - durerile nu inceteaza, precum si fondul traumatic sugerat de istoricul pe care ni l-ati oferit, pare sa dovedeasca implicarea edemului de condil si probabila dezvoltare a unei necroze aseptice, a carei expresie vizibila artroscopic este osteo-condrita si denudarea cartilajului. Din pacate, o alta metoda moderna si neinvaziva de a preveni consecintele necrozei, in afara de HBO nu cunosc. In general, cu tratamentul clasic, aceste cazuri evolueaza inexorabil catre gonartroza, iar aceasta necesita la un moment dat protezare. Asteptam cu interes datele imagistice RMN de control. Cred ca, de asemenea, nu ar fi rau sa incercati sa dialogati cu cei de la Centrul de Medicina Hiperbara, Constanta (tastati HBOT). Sunt convins ca Dr. Ion Cristian va poate da mai multe relatii si sfaturi in legatura cu posibilitatile terapeutice - de multe ori combinate - care sunt de interes pt. afectiunea Dvs.
Cu stima
SL DR. Marius Enescu
Medic Primar Ortopedie Traumatologie
Medic Sef Sectie Ortopedie SCJU Constanta
Doctor in Stiinte Medicale
Coordonator Centru Pilot O-HBO
Ma numesc Ramona Lazureanu, iar de curand am avut un accident de masina, m-am lovit la cap si am fost transportata la spital.Mi s-au facut radiografii si in mod accidental a fost descoperita o pata la nivel osos in fata, aprox de 3 cm pe 3 cm, S-a presupus a fi tumoare, mi s-a facut ct si s-a dovedit a nu fi, dar niciun medic nu stie cu exactitate ce ar fi, de aceea vor sa-mi faca biopsie.Daca este vreu medic interesat de ce ar putea fi sau daca este cineva care ma poate ajuta cu un raspuns as fi extrem de recunosctoare.
Diagnosticul ct a fost urmatorul:"examinarea cerebro-ventriculara efectuata nativ evidentiaza un aspect normal endocranian, la nivelul diploei frontale pe linia mediana la circa 1, 5 cm deasupra sinusurilor frontale se remarca o suflare cu subtiere a tabliilor osoase aparent fara intreruperea acestora, densitatea la acest nivel fiind foarte mare de 4/1, 5 cm in plan axial."
Daca se poate ca cineva sa-mi recomande un neurochirug, as fi recunoscatoare.Va rog mult citit articolul meu si poate voi afla ce poate fi.
Daca se poate ca cineva sa-mi recomande un neurochirug, as fi recunoscatoare.Va rog mult citit articolul meu si poate voi afla ce poate fi.
Stimata Doamna,
Ar fi util sa postati aceasta intrebare la sectiunea de "neurochirurgie" si nu la cea de Ortopedie-Traumatologie.
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg Glezna si Picior
Ar fi util sa postati aceasta intrebare la sectiunea de "neurochirurgie" si nu la cea de Ortopedie-Traumatologie.
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg Glezna si Picior
Cata inteligenta si stere de spirit.
Stimata Doamna,
Ne-am interesat pentru D-voastra (eu si Dr. Enescu, medic sef de sectie, SCJU CTA, ortopedie) si va recomandam sa luati legatura cu D-na Dr. Tatiana Rosca, neurochirurgie Sp. Sfintul Ion, Bucuresti, medic primar neuochirurg si oftalmolog. Competentele D-nei Dr. se intind cu mult peste domeniul neurochirurgiei, in spacial in cel al infectioaselor sicred ca puteti astfel afla rapid despre ce este vorba. Probabil ca RMN-ul va va ajuta mai mult decit CT.
Cu stima,
Dr. Ion
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
Ne-am interesat pentru D-voastra (eu si Dr. Enescu, medic sef de sectie, SCJU CTA, ortopedie) si va recomandam sa luati legatura cu D-na Dr. Tatiana Rosca, neurochirurgie Sp. Sfintul Ion, Bucuresti, medic primar neuochirurg si oftalmolog. Competentele D-nei Dr. se intind cu mult peste domeniul neurochirurgiei, in spacial in cel al infectioaselor sicred ca puteti astfel afla rapid despre ce este vorba. Probabil ca RMN-ul va va ajuta mai mult decit CT.
Cu stima,
Dr. Ion
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
Va multumesc frumos pt ajutor si amabilitate, am s-o contactez de urgenta.Am realizat ct intrucat mi s-a spus ca rmn vizualizeaza in profunzime, iar ct la nivelul oaselor, iar acea pata este exact pe os.Oricum va multumesc pt ajutor.Multa sanatate va doresc!
Ca idee aveti dreptate cu CT, dar CT este doar o radiografie 3D mai (mult) performanta. RMN insa deceleaza la niveol osos procesele inflamatorii si cele infectioase, desigur si cele tumorale cu o mai mare finete decit CT-ul.
PET si SPECT sint si mai performante deoarece ne arata nu numai modificarile de structura ci si cele de metabolism, dar sa nu uitam unde (in ce tara) ne aflam!
Problema RMN-ului este alta: degeaba se face daca n-are cine sa-l interpreteze si mai rau daca ortopedul habar n-are semnificatia clinica si patologica a modificarilor vizualizate de aceasta metoda investigativa.
Cu stima,
Dr. Ion
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
PET si SPECT sint si mai performante deoarece ne arata nu numai modificarile de structura ci si cele de metabolism, dar sa nu uitam unde (in ce tara) ne aflam!
Problema RMN-ului este alta: degeaba se face daca n-are cine sa-l interpreteze si mai rau daca ortopedul habar n-are semnificatia clinica si patologica a modificarilor vizualizate de aceasta metoda investigativa.
Cu stima,
Dr. Ion
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
Buna ziua,
Asa cum v-am spus in primele mele mesaje am facut rmn-ul de control pe 16 nov si iata revin cu rezultatele.
" Fara modificari de semnal la nivelul meniscurilor. LIA, LIP, ligamente colaterale, retinacule patelare cu aspect RM normal. La nivelul fetei anterioare a condilului femural extern se evidentiaza leziune rotund-ovalara, cu diametrul cranio-caudal 22mm, axial 17 mm si antero-posterior 6mm, hiposemnal T1, usor hipersemnal T2 si STIR. Leziunea descrisa are contur neregulat, intereseaza cartilajul si osul subcondral si nu este detasata de condilul femural. Nu se evidentiaza prezenta de abcese la nivelul maduvei osoase femurale. Fara lichid intraarticular. Patela normal pozitionata. Fara colectii lichidiene periarticulare. Concluzii: Osteonecroza aseptica condil femural extern."
Deci asa cum inteleg si eu se pare ca interventia din luna martie nu a avut efect. Osul nu s-a refacut deci necroza este inca prezenta. Singurul lucru de care nu imi dau seama este daca zona necrozata s-a marit, este stationara sau s-a mai micsorat. Nu am ajuns inca sa vorbesc cu medicul care m-a operat deoarece momentan este in concediu. Pe biletul de iesire din spital in urma interventiei din luna martie scrie asa: se intervine artroscopic, unde se constata : condropatie gradul III condil femural extern genunchi drept (2/2 cm). In rest mai sunt descrise doar operatiunile efectuate insa nimic mai mult despre leziune. Nefiind de specialitate nu imi pot da seama dupa aceste date daca leziunea s-a modificat de atunci si pana acum si daca da in ce fel. Poate dvs. va puteti da seama dupa aceste masuratori si imi puteti spune si mie. Cert este ca si prima data am patit la fel. La RMN s-a vazut un anumit lucru, medicii s-au pregatit intr-un anume fel pt prima interventie (care in loc sa dureze o ora o ora jumate maxim, a durat 3 ore jumate), iar in timpul artroscopiei medicii au descoperit altceva. Dupa spusele medicului meu nici chiar la RMN nu se vede totul deci surpriza ramane pt a fi vazuta cu ochiul liber la artroscopie. Acum eu nu stiu ce sa fac si ce sa cred. Un lucru e sigur, leziunea nu se vindeca, eu am dureri din ce in ce mai mari (mai mari decat inainte de interventie) si nu stiu daca o alta artroscopie doar cu scop explorator ar mai avea vreun rost. Iar din cate am mai citit si eu, am inteles ca aceasta afectiune duce cu timpul la gonartroza, a carei singura "vindecare" este protezarea. Astept raspunsul dvs.
Cu multumiri,
Murgeanu Oana
Asa cum v-am spus in primele mele mesaje am facut rmn-ul de control pe 16 nov si iata revin cu rezultatele.
" Fara modificari de semnal la nivelul meniscurilor. LIA, LIP, ligamente colaterale, retinacule patelare cu aspect RM normal. La nivelul fetei anterioare a condilului femural extern se evidentiaza leziune rotund-ovalara, cu diametrul cranio-caudal 22mm, axial 17 mm si antero-posterior 6mm, hiposemnal T1, usor hipersemnal T2 si STIR. Leziunea descrisa are contur neregulat, intereseaza cartilajul si osul subcondral si nu este detasata de condilul femural. Nu se evidentiaza prezenta de abcese la nivelul maduvei osoase femurale. Fara lichid intraarticular. Patela normal pozitionata. Fara colectii lichidiene periarticulare. Concluzii: Osteonecroza aseptica condil femural extern."
Deci asa cum inteleg si eu se pare ca interventia din luna martie nu a avut efect. Osul nu s-a refacut deci necroza este inca prezenta. Singurul lucru de care nu imi dau seama este daca zona necrozata s-a marit, este stationara sau s-a mai micsorat. Nu am ajuns inca sa vorbesc cu medicul care m-a operat deoarece momentan este in concediu. Pe biletul de iesire din spital in urma interventiei din luna martie scrie asa: se intervine artroscopic, unde se constata : condropatie gradul III condil femural extern genunchi drept (2/2 cm). In rest mai sunt descrise doar operatiunile efectuate insa nimic mai mult despre leziune. Nefiind de specialitate nu imi pot da seama dupa aceste date daca leziunea s-a modificat de atunci si pana acum si daca da in ce fel. Poate dvs. va puteti da seama dupa aceste masuratori si imi puteti spune si mie. Cert este ca si prima data am patit la fel. La RMN s-a vazut un anumit lucru, medicii s-au pregatit intr-un anume fel pt prima interventie (care in loc sa dureze o ora o ora jumate maxim, a durat 3 ore jumate), iar in timpul artroscopiei medicii au descoperit altceva. Dupa spusele medicului meu nici chiar la RMN nu se vede totul deci surpriza ramane pt a fi vazuta cu ochiul liber la artroscopie. Acum eu nu stiu ce sa fac si ce sa cred. Un lucru e sigur, leziunea nu se vindeca, eu am dureri din ce in ce mai mari (mai mari decat inainte de interventie) si nu stiu daca o alta artroscopie doar cu scop explorator ar mai avea vreun rost. Iar din cate am mai citit si eu, am inteles ca aceasta afectiune duce cu timpul la gonartroza, a carei singura "vindecare" este protezarea. Astept raspunsul dvs.
Cu multumiri,
Murgeanu Oana
Stimata Doamna
Aspectul leziunii pare conform si sincron cu deteriorarea cartilajului si nu pare sa arate o expansiune care sa justifice un diagnostic grav. Consider ca putem mentine suspiciunea de necroza avasculara de condil si indicatia de tratare a ischemiei, pt. care va sfatuiesc sa luati legatura cu Dl. Dr. Ion (tastati HBOT).
Cu sima
SL DR. Marius Enescu
Medic Primar Ortopedie Traumatologie
Medic Sef Sectie Ortopedie SCJU Constanta
Doctor in Stiinte Medicale
Coordonator Centru Pilot O-HBO
Aspectul leziunii pare conform si sincron cu deteriorarea cartilajului si nu pare sa arate o expansiune care sa justifice un diagnostic grav. Consider ca putem mentine suspiciunea de necroza avasculara de condil si indicatia de tratare a ischemiei, pt. care va sfatuiesc sa luati legatura cu Dl. Dr. Ion (tastati HBOT).
Cu sima
SL DR. Marius Enescu
Medic Primar Ortopedie Traumatologie
Medic Sef Sectie Ortopedie SCJU Constanta
Doctor in Stiinte Medicale
Coordonator Centru Pilot O-HBO
Stimata Doamna,
precum capul femural poate dezvolta o leziune vasculara numita necroza aseptica de cap femural si condilul femural, ca de altfel orice segment osos, poate incarca edem osos, situatie care duce la necroza aseptica de condil femural, sau osteonecroza de condil femural sau boala Ahlbeck sau osteocondroza sau necroza AVASCULARA osoasa. De fapt ultimul termen este corect: este vorba de o leziune vasculara a unui segment osos, leziune care desi este una vasculara se afla intr-un segment osos si tine de ortopedie, desi medicul ortoped nu are la indemana nici metoda de diagnostic si nici macar metoda de tratament a acestei afectiuni vasculare. Necrozele aseptice sau avasculare se diagnosticheaza cu ajutorul RMN-ului (in stadiile incipient, adica cele tratabile) si se trateaza in cadrul altei disciplini medicale decit ortopedia si anume medicina hiperbara.
Netratate desigur ca duc la complicatii, si anume la distrugerea conturului articular, situatie numita artroza (in cazul D-voastra gonartroza), iar din acest moment atit diagnosticul cit si tratamentul tine strict de ortopedie (RX respectiv proteza sau artrodeza in functie de articulatie).
In nici un caz aceste afectiuni nu tin de reumatologie, iar faptul ca medicul D-voastra ortoped a diagnosticat aceasta afectiune la D-voastra, tine de un un singur fapt si anume ca acesta stie sa interpreteze partial un RMN osos.
Este foarte adevarat ca pe RMN nu se vede tot, dar zonele de hiposemnal T1 si hipersemnal Stir, ceea ce confirma prezenta necrozei aseptice respectiv si a edemului osos se vad (dar NU se vad la artroscopie), dar se vad atit de clar pe RMN, chiar si cu ochelari de soare!
Desigur ca aceste foraje se pot efectua, dar ca sa si functioneze atunci STIR-ul trebuie sa arate hipersemnal si T1 sa fie nemodificat. Daca T1 este in hiposemnal atunci forajele se fac DEGEABA, chiar am putea spune ca exista o garantie ca NU functioneaza, sau ca daca T1 este nemodificat atunci deseori functioneaza. Dar aceasta tine iarasi de interpretarea corecta a unui RMN! In plus terapiile invazive pe segmente osoase avasculare, lipsite de imunitate pot da complicatii septice, situatie care se numeste necroza osoasa septica sau osteomielita, care de regula necesita un numar cel putin dublu de HBO in comparatie cu necroza aseptica, pentru a putea, in aceasta situatie, proteza acel segment osos.
Din pacate insa medicina hiperbara este o specializare medicala care, pina acum 6 luni, NU a existat in Romania. O data cu aparitia PET-ului si a SPECT-ului (desigur ca aici nu ma refer la Romania), HBO capata si certificarea stiintifica, acum existind si metoda de diagnostic a microangiopatiei, respectiv certificarea stiintifica atit a diagnosticului cit si a rezultatului terapeutic. Ca urmare a efectului angioneogenetic, stiut de mai multe decenii, dar demonstrat stiintific cu ajutorul acestor doua investigatii, HBO este o terapie care permite refacerea capilarelor lezate, DE FAPT SINGURA terapie care permite acest lucru, prin stimularea directa a macrofagului cu secretie de VEGF, PDGF, FGF si a altor peptide angiogene (studii apartinind evidence based medicine le gasiti pe google, cuvinte cheie HBOT si ceea ce cautati). HBOT permite hiperoxia cu vazoconstrictie, un element nou al fiziopatologiei, care de fapt permite descarcarea rapida a edemului: atit cerebral cit si cel osos! Vozoconstrictia NU exista decit in hiperbara, in medicina normobara insa, daca nu omoara, duce la hipoxie! DAR in hiperbara datorita hiperoxiei ne permite descarcarea rapida a edemului, oriunde acesta se formeaza, cu reducerea pina la disparitia rapida a durerii, reluarea circulatiei si refacerea zonelor lezate.
Iar pe vechiul RMN se poate observa disparitia treptata a hipersemnalului in STIR in timpul terapiei HBO, dupa care dispare si hiposemnalul in T1. Situatie care descrie vindecarea necrozei aseptice osoase, indiferent daca apare sau nu o modificare de contur (desigur insa ca daca aceasta modificare apare, ca urmare a artrozei, in aceste cazuri se ajunge tot la protezare, DAR tehnica difera).
Cind spun de tehnica ma refer de fapt la complicatiile care uneori apar, de loc intimplator, in cazul protezarii dupa modificarea de contur data de o necroza avasculara. Protezarea implica de regula osteointegrarea protezei in osul bolnav, avascular, uneori plin de edem. Ca acest lucru, datorita edemului osos nu mai are loc nu trebuie sa fim profesori ca sa-l stim, dar daca facem un RMN il putem prezice!
De exemplu in cazul capului femural proteza metal-metal (resurfatare) NU se pune pe o necroza aseptica tocmai datorita prezentei unui oso patologic care nu are capacitatea de a sustine aceasta proteza, deci pentru aceasta technica, pentru a o aplica in cazul necrozelor avasculare fara complicatii, trebuie capul femural refacut, de exemplu cu HBO. Iar exemplele sint multiple, dar acest lucru il poate explica Dr. Enescu cu mai multe amanunte, deoarece conduce dpdv ortopedic un Centru Pilot de tratament combinat ortopedic-HBO.
Tinind cont de cele descrise de D-voastra este perfect posibila evolutia acestei necroze aseptice de condil catre o modificare de contur, gonartroza, care deseori necesita protezarea, in absenta tratamentului specific leziunii vasculare.
Raspunsul la intrebarea D-voastra referitor la modificarea zonei de necroza posterior artroscopiei este simplu: comparind coronarul STIR (secventa cu secventa) veti observa o pata alba pe condilul extern, pata care, daca posterior forajelor, este mai mare, atunci inseamna ca a evoluat, daca este la fel inseamna ca nu a evoluat! Aceasta pata de fapt indica pozitionarea edemului osos la nivelul condilului, aceasta fiind si zona care va ceda prima daca se modifica conturul, de regula zona de necroza aflandu-se in aceasta zona de edem.
Cu stima,
Dr. Bogdan Cristian Ion
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld/Germania
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
precum capul femural poate dezvolta o leziune vasculara numita necroza aseptica de cap femural si condilul femural, ca de altfel orice segment osos, poate incarca edem osos, situatie care duce la necroza aseptica de condil femural, sau osteonecroza de condil femural sau boala Ahlbeck sau osteocondroza sau necroza AVASCULARA osoasa. De fapt ultimul termen este corect: este vorba de o leziune vasculara a unui segment osos, leziune care desi este una vasculara se afla intr-un segment osos si tine de ortopedie, desi medicul ortoped nu are la indemana nici metoda de diagnostic si nici macar metoda de tratament a acestei afectiuni vasculare. Necrozele aseptice sau avasculare se diagnosticheaza cu ajutorul RMN-ului (in stadiile incipient, adica cele tratabile) si se trateaza in cadrul altei disciplini medicale decit ortopedia si anume medicina hiperbara.
Netratate desigur ca duc la complicatii, si anume la distrugerea conturului articular, situatie numita artroza (in cazul D-voastra gonartroza), iar din acest moment atit diagnosticul cit si tratamentul tine strict de ortopedie (RX respectiv proteza sau artrodeza in functie de articulatie).
In nici un caz aceste afectiuni nu tin de reumatologie, iar faptul ca medicul D-voastra ortoped a diagnosticat aceasta afectiune la D-voastra, tine de un un singur fapt si anume ca acesta stie sa interpreteze partial un RMN osos.
Este foarte adevarat ca pe RMN nu se vede tot, dar zonele de hiposemnal T1 si hipersemnal Stir, ceea ce confirma prezenta necrozei aseptice respectiv si a edemului osos se vad (dar NU se vad la artroscopie), dar se vad atit de clar pe RMN, chiar si cu ochelari de soare!
Desigur ca aceste foraje se pot efectua, dar ca sa si functioneze atunci STIR-ul trebuie sa arate hipersemnal si T1 sa fie nemodificat. Daca T1 este in hiposemnal atunci forajele se fac DEGEABA, chiar am putea spune ca exista o garantie ca NU functioneaza, sau ca daca T1 este nemodificat atunci deseori functioneaza. Dar aceasta tine iarasi de interpretarea corecta a unui RMN! In plus terapiile invazive pe segmente osoase avasculare, lipsite de imunitate pot da complicatii septice, situatie care se numeste necroza osoasa septica sau osteomielita, care de regula necesita un numar cel putin dublu de HBO in comparatie cu necroza aseptica, pentru a putea, in aceasta situatie, proteza acel segment osos.
Din pacate insa medicina hiperbara este o specializare medicala care, pina acum 6 luni, NU a existat in Romania. O data cu aparitia PET-ului si a SPECT-ului (desigur ca aici nu ma refer la Romania), HBO capata si certificarea stiintifica, acum existind si metoda de diagnostic a microangiopatiei, respectiv certificarea stiintifica atit a diagnosticului cit si a rezultatului terapeutic. Ca urmare a efectului angioneogenetic, stiut de mai multe decenii, dar demonstrat stiintific cu ajutorul acestor doua investigatii, HBO este o terapie care permite refacerea capilarelor lezate, DE FAPT SINGURA terapie care permite acest lucru, prin stimularea directa a macrofagului cu secretie de VEGF, PDGF, FGF si a altor peptide angiogene (studii apartinind evidence based medicine le gasiti pe google, cuvinte cheie HBOT si ceea ce cautati). HBOT permite hiperoxia cu vazoconstrictie, un element nou al fiziopatologiei, care de fapt permite descarcarea rapida a edemului: atit cerebral cit si cel osos! Vozoconstrictia NU exista decit in hiperbara, in medicina normobara insa, daca nu omoara, duce la hipoxie! DAR in hiperbara datorita hiperoxiei ne permite descarcarea rapida a edemului, oriunde acesta se formeaza, cu reducerea pina la disparitia rapida a durerii, reluarea circulatiei si refacerea zonelor lezate.
Iar pe vechiul RMN se poate observa disparitia treptata a hipersemnalului in STIR in timpul terapiei HBO, dupa care dispare si hiposemnalul in T1. Situatie care descrie vindecarea necrozei aseptice osoase, indiferent daca apare sau nu o modificare de contur (desigur insa ca daca aceasta modificare apare, ca urmare a artrozei, in aceste cazuri se ajunge tot la protezare, DAR tehnica difera).
Cind spun de tehnica ma refer de fapt la complicatiile care uneori apar, de loc intimplator, in cazul protezarii dupa modificarea de contur data de o necroza avasculara. Protezarea implica de regula osteointegrarea protezei in osul bolnav, avascular, uneori plin de edem. Ca acest lucru, datorita edemului osos nu mai are loc nu trebuie sa fim profesori ca sa-l stim, dar daca facem un RMN il putem prezice!
De exemplu in cazul capului femural proteza metal-metal (resurfatare) NU se pune pe o necroza aseptica tocmai datorita prezentei unui oso patologic care nu are capacitatea de a sustine aceasta proteza, deci pentru aceasta technica, pentru a o aplica in cazul necrozelor avasculare fara complicatii, trebuie capul femural refacut, de exemplu cu HBO. Iar exemplele sint multiple, dar acest lucru il poate explica Dr. Enescu cu mai multe amanunte, deoarece conduce dpdv ortopedic un Centru Pilot de tratament combinat ortopedic-HBO.
Tinind cont de cele descrise de D-voastra este perfect posibila evolutia acestei necroze aseptice de condil catre o modificare de contur, gonartroza, care deseori necesita protezarea, in absenta tratamentului specific leziunii vasculare.
Raspunsul la intrebarea D-voastra referitor la modificarea zonei de necroza posterior artroscopiei este simplu: comparind coronarul STIR (secventa cu secventa) veti observa o pata alba pe condilul extern, pata care, daca posterior forajelor, este mai mare, atunci inseamna ca a evoluat, daca este la fel inseamna ca nu a evoluat! Aceasta pata de fapt indica pozitionarea edemului osos la nivelul condilului, aceasta fiind si zona care va ceda prima daca se modifica conturul, de regula zona de necroza aflandu-se in aceasta zona de edem.
Cu stima,
Dr. Bogdan Cristian Ion
Institutul de Medicina Hiperbara Bielefeld/Germania
Centrul de Medicina Hiperbara Constanta
Buna ziua!Am 23 ani si am o problema la genunchiul drept.am fost de mai multe ori la medic, am facut radiografii, am luat multe tratamente (antiinflamatoare, geluri, unguente) dar fara rezultat.ma doare foarte tare uneori.(deasupra rotulei)..cand indoi piciorul, cand urc scari, de obicei cand il incordez. la ultima vizita la medic mi s-a facut o infiltratie dupa care nu m-a mai durut 2 saptamani si mi s-a dat diagnosticul: sindrom de hiperpresiune femurala patelara dreapta.ce as putea sa fac in cazul acesta?nu am greutate foarte mare(am 1.76 m si 70 kg).acum am zis sa iau cateva zile flamexin(am observat ca nu ma mai doare dupa ce il iau) deci este un medicament ce alina durerea pe moment si apoi ma voi duce iar la medic ca ma gandesc ca poate s-a agravat.poate ma puteti ajuta cu un sfat, o precizare. va multumesc!!!
am fost operat de necroza cap femural prin vestitele foraje. M-AR interesa o parere despre aceste foraje si in ce consta perioada de recuperare si daca aceast se poate face undeva in CRAIOVA.M-am operat in craiova la nr1 dr.NICULESCU D.un om si un doctor DEOSEBIT
Buna ziua!
Aceasta interventie este considerata una "de necesitate", singura posibila pana la cea finala, de protezare totala a soldului.
Rezultatele sunt extrem de controversate in lume si depind in mare masura de stadiul necrozei, de originea acesteia, de varsta pacientului si capitala este greutatea corporala.
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg Glezna si Picior
Aceasta interventie este considerata una "de necesitate", singura posibila pana la cea finala, de protezare totala a soldului.
Rezultatele sunt extrem de controversate in lume si depind in mare masura de stadiul necrozei, de originea acesteia, de varsta pacientului si capitala este greutatea corporala.
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg Glezna si Picior
Din cate am inteles boala este la inceput, doresc sa aflu in ce consta recuperarea, mentionez ca am 41 ani in jur de 90 kg sunt fumator si ca meserie conducator auto(subofiter jandarm) Cu mult respect
Este foarte ciudat, medicul care v-a operat, si pe care il apreciati, nu v-a recomandat protocolul de recuperare post-operatorie??
Exista diverse "scoli" in ortopedie, in unele cazuri mersul este interzis 3 luni, in alte cazuri mersul este permis imediat.
Greutatea importanta greveaza enorm atat procesul de recuperare, cat si prognosticul. Ar fi extrem de importanta normalizarea greutatii ( de exemplu, la 1, 84 m eu am 73 kg si consider ca trebuie sa mai slabesc vreo 3 kg pentru a ajunge la o buna forma fizica.).
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg Glezna si Picior
Exista diverse "scoli" in ortopedie, in unele cazuri mersul este interzis 3 luni, in alte cazuri mersul este permis imediat.
Greutatea importanta greveaza enorm atat procesul de recuperare, cat si prognosticul. Ar fi extrem de importanta normalizarea greutatii ( de exemplu, la 1, 84 m eu am 73 kg si consider ca trebuie sa mai slabesc vreo 3 kg pentru a ajunge la o buna forma fizica.).
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg Glezna si Picior
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 21durere acuta in coapsa laterala stanga, zona -aripioarei-
- 21discopatie lombara, dureri de coloana zilnice si cateodata ale soldului
- 3durere in sold in partea stanga
- 17despre proteze de sold
- 6revizia protezei de sold
- 7Durere de picior
- 0durere de spate (sold)
- 14proteza de sold
- 5mancarimi durerose pe solduri
- 0proteza sold stang
- 7infectie la sold dupa protezare
- 6Sold in resort dupa mai multe analize
- 2Recuperare post operatorie proteza de sold
- 8Sold in resort
- 0Caz de edem cap os femur, interpretare RMN
- 0Proteze de sold
- 1Coxartroza
- 1Intrebare tratament coxartroza cu Rigenera
Mai multe informații despre: Coxartroza Soldul
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: