Medii sociale distructive - ce putem sa facem?

Multi dintre noi au simtit nedreptatea unui mediu familial neadecvat, unde irationalul e la el acasa, unde altii i-si refuleaza neajunsurile asupra ta, chiar daca tu nu gresesti, chiar daca tu nu meriti.Certuri, scandaluri, chiar si batai derulate in ani de zile, nu pot sa nu aiba efect asupra integritatii, sanatatii unei persoane.Nu poti sa nu te deformezi, sa nu te adaptezi cat poti si de multe ori sa te imbolnavesti.Si ce e de facut daca nu poti sa pleci, nu ai unde, nu ai bani, trebuie sa traiesti acolo pana cand poate intr-o zi va sclipi o scapare.Ideal ar fi sa pleci, dar nu se poate, trebuie inca sa traiesti acolo.Si ce ar trebui facut ca sa o duci cat mai bine in acest mediu, sa supravietuiesti?O ipoteza poate fi, in a exploata personalitatea/tile celor cu, care convietuiesti, a intelege ce si cum sa vorbesti, ce sa faci, cum sa faci, a nu te incapatana sa faci apel la logica intr-un mediu ilogic.Poate a fi tu insuti, nu e prea bine pentru tine, poate ar trebui sa fii altcineva, altcineva care deja stie cu cine are de a face.Deci tu trebuie sa fii cel pe care il doreste/esc ceilalti, nu tu, tu trebuie sa ramai in tine si cu cei ce te inteleg, prieteni, apropiati.Cum spuneam, nu putini se imbolnavesc, traind intr-un calvar continuu, doar internarile dand o raza de liniste si fericire.Dar dupa aceea trebuie sa te intorci inapoi in iad.Psihiatrul pleaca si el acasa, psihologul la fel, poate ei au liniste dar tu nu.Nu trebuie sa uitam, ca daca noi avem liniste, daca unii pot sa zambeasca, altii nu sunt tristi, nu traiesc o realitate cruda, existand drumuri inchise fara scapare, unde doar faptul de a rezista in continuare te face sa existi.In orice boala psihica, linistea, armonia e o conditie de a-ti revenii, ori degeaba ei tratament daca traiesti in acelasi infern.Ce am putea face noi pentru acesti oameni, ce atitudine trebuie sa aiba acestia vis-a-vis de mediul existent, e o intrebare la care inca caut raspuns.

BLUE83, din cate am inteles, cu aceasta problema te confrunti tu...sau cel putin asa mi s-a parut mie..
sa stii ca nu esti singura persoana care isi pune mii de intrebari si la care bineinteles nu se gasesc raspunsuri!daca nu ai cum sa te rupi de mediul in care traiesti, exista doar posibilitatea de a ignora persoanele ce nu-ti confera liniste!te poti refugia in credinta, poti sa citesti biblia, mergi la biserica si cu siguranta ca te vei simti mai bine.Gandeste-te ca la cata rautate exista pe acest pamant, daca Dumnezeu nu ar fi rabdator cu noi, ce s-ar intampla?eu iti doresc multa sanatate, liniste sufleteasca iar Dumnezeu sa-ti lumineze calea!numai bine

Nu, m-am confruntat, dar acum am scapat, dar stiu ca sunt multi care inca stau in acelasi calvar.De aceea acest subiect mi se pare deosebit de important.

ma gandeam eu ca a avut o legatura cu tine ceea ce ai postat!se vede ca aceste randuri sunt scrise din suflet si imi pare tare rau ca ai trecut prin astfel de momente!!te imbratisez

Multumesc Jaquelinne.

Buna BLUE83

e cu adevarat o rana foarte dureroasa deschisa de vietuirea in mediile nesanatoase si doare rau. Nu mai spunem ca e foarte confuz si de neinteles de ce acest lucru se intampla in mediul in care ai cea mai mare nevoie de securitate, intelegere, calm si liniste pt a creste, pt a te dezvolta si a trai armonios.E absolut regretabil ca oamenii nu inteleg cat de mult rau fac pt o viata, pt ca astfel de rani se vindeca greu si lasa cicatrici urate. Ca multe alte realitati nefericite cu care avem mai mult sau mai putin tangenta in viata asta, si un astfel de mediu ne poate afecta mai mult sau mai putin. Cu cat influentele negative sunt mai timpurii si mai prelungite, cu cat sentimentul de neputinta e mai mare cu atat suferinta are si ea proportii mai mari. Bagajul cu care pleaca o astfel de persoana in viata...e greu...numai ca viata nu e intotdeauna usoara si nici pe placul nostru si avem nevoie sa o acceptam, sa invatam sa ne adaptam ei, sa ne folosim la maxim toate resursele pe care le avem si sa cautam sa ne hranim mintea si sufletul din orice. Realitatea de foarte multe ori nu o putem schimba. Putem insa sa avem controlul asupra felului de a o interpreta, intelege si transforma astfel incat sa nu deznadajduim. Nu e usor...nu e nici drept ca se intampla asta, ar fi de dorit sa fie asa (viata usoara si dreapta)dar daca nu se intampla, avem nevoie sa ne amintim ca putem merge mai departe, putem suporta viata asa cum e si ne putem bucura de ea chiar daca la inceput acest lucru e mai greu.
Psih. Aniela MINU