L-am inselat dar regret

Buna, ma numesc alina si am 30 de ani. Acum 11 ani m-am casatorit, casnicia mea nu a fost tocmai roz. In primul an de casatorie sotul meu era foarte putine noptii pe saptamana acasa, in general venea dimineata baut acasa. Pe mine m-a agresat fizic doar de vreo doua ori, in schimb se lega de oricine trecea pe langa el, a avut si o gramada de amenzii pt agresiune fizica. La un un de casatorie am nascut un baietel, dar din cauza ca sunt hipertensiva am fost trei zile in coma, doctorii s-au mirat ca am scapat cu viata, dar am ramas cu sechele am facut tromboflebita la piciorul stang. In perioada aceea a fost langa mine a avut grija si de mine si cel mic, mai pleca el noptiile de acasa dar mai rar. Eu am fost alaturi de el tot timpul, l am sprijinit chiar si atunci cand nu merita. Tin sa precizez ca stam cu parintii lui si viata mea aici nu a fost tocmai frumoasa, el nu a vrut niciodata sa plece din casa parinteasca iar eu am facut greseala sa accept. Dupa 5ani am nascut o fetita, pt ca el isi dorea foarte mult doi copii, iar eu il vedeam ca incepe sa se maturizeze, desi fata de mine era la fel de rece si distant, am inceput sa cred ca nu ma iubeste, eu ii ofeream totul iar el nu se gandea doar cum sa faca mai multi bani, desi bani pe care ii faceam impreuna ii investea doar cum dorea el fara sa ma consulte si pe mine, dupa cum spuneau si altii 'afacerii bulgaresti'. Cu toate astea am fost langa el si incercam sa ii ridic moralul, ii spuneam ca o vom scoate noi la capat. Tot timpul chiar daca nu intentionat imi lasa impresia ca altii sunt mai importanti decat propria familie si cand incercam sa vorbesc cu el tipa la mine sau pleca de acasa. Nu am avut decat o singura pretentie de la el sa ma iubeasca, sa ma faca sa ma simt iubita, iar el parca nu vroia. In sufletul meu vedeam ca ma iubeste dar incerca parca sa nu arate lucrul acesta incerca sa imi arate contrariul. Acum vreo doi ani m-am angajat la o firma, am inceput si noi sa o ducem mai bine din punct de vedere financiar, dar niciodata el nu s-a intrebat cat imi era de greu, trebuia sa ma rog si de mama si de soacra mea sa stea cu copii si asta mai tot timpul cu cearta, aveam nevoie de el iar el era preocupat mai tot timpul cu altceva daca nu era la lucru era la televizor sau la calculator. Il iubesc foarte mult si as face orice pentru el. La serviciu un coleg s-a indragostit de mine, era si el casatorit si zicea ca are o casnicie nefericita. I-am explicat ca eu imi iubesc sotul si nu ma intereseaza chestiile de genu, el a spus ca intelege dar el asta simte pentru mine. Intre timp lucrurile au degenerat, am ajuns sa ma intalnesc cu acel tip, vorbeam la telefon, imi oferea acel sprijin verbal pe care il cerseam de la sotul meu si nu il primeam. Am facut sex cu el de doua ori, stiam ca nu e bine si ca nu il iubesc dar nu puteam sa pun punct. Dupa 4 luni a aflat sotul meu, in ziua in care a aflat si a iesit din minti si a incercat sa ne omoare si pe mine si pe copii. Am fugit de acasa la fratele meu si m-am intors a doua zi. Si a cerut iartare si a spus ca vrea sa incercam din nou, mi a zis ca se va schimba. Binenteles ca au urmat zile de cosmar. Sufera foarte mult din cauza mea si fara sa isi dea seama ma tortureaza si pe mine. Regret, dar timpul nu il pot da inapoi, il iubesc si il vreau inapoi. El spune ca nu poate sa treaca peste ce am facut iar eu nu pot sa traiesc fara el. Regret ca l-am inselat, nu inteleg cum am putut sa fac asa ceva, nu pot sa cred ca am ajuns sa fiu o. El ma iubeste si acum cred lucrul acesta dar el nu ma mai vrea. Vreau sa ma sinucid, nu cred ca mai merit sa traiesc pe acest pamant, prezenta mea ii aduce doar suferinta, ce exemplu pot fi eu pentru copii. Va rog ajutati-ma nu gasesc nici o solutie sa ies din aceasta situatie!

@ Carm30

Ori dv. ori amandoi mergeti la un psiholog sau psihoterapeut.
Aveti doi copii de crescut.
Radacina problemelor a fost la el.
Nici prin gand sa nu va treaca sa va luati viata.
Cititi o rugaciune, un acatist care sa va intareasca, rugati-va pentru familie, dati un acatist pe 40 de zile la o manastire si lucrurile se vor rezolva.

Multumesc pentru sprijin dar pentru ceea ce am facut doar eu sunt de vina!

Nu e cazul sa te simti vinovata, regretul este necesar si absolut suficient pt iertarea unui pacat ! :)
Tu esti codependenta la prima vedere, citeste despre codependenta pe net si o sa vezi resortul ascuns al gandirii tale eronate !

M-a inselat si el cu una de vreo 18 ani(el are 37 de ani), nu stiu de ce dar in seara aceea am plans ca o nebuna fara sa stiu ce face el, parca simteam ceva. Am aflat dupa cateva zile ce a facut. Eram in pat amandoi si a sunat telefonul a raspuns si era ea. Pana la urma a recunoscut ce a facut. A durut chiar daca nu mai aveam acest drept. A vorbit foarte urat cu mine a vrut sa ma loveasca. Lucrurile astea nu sunt noi pentru mine sunt obisnuita cu comportamente de genu. Nu stiu daca voi putea sa suport mult timp toate astea. Inainte sa il insel aproximativ cu vreo doua luni am aflat ca am o tumoare. M am speriat si am vrut sa il fac sa ma urasca sa treaca mai usor peste asta imi era teama ca isi va face rau, pentru ca el e o persoana mai pesimista. Nu am gandit limpede in acele momente si am facut aceasta greseala, acum regret, am crezut ca voi muri dar acum as da orice sa nu fi facut acel lucru si sa fi vorbit cu el. Dar el nu e o persoana cu care poti discuta, acum nu stiu ce sa fac il iubesc si regret ca am facut greseala aceea. Pe langa problema pe care o am mai sunt acum si vinovata de... Dupa ce am aflat ca ma inselat si el i-am spus de problema mea de sanatate pentru ca el pana acum nu a stiut. Nu am putut sa ii spun. Sunt asa de fara minte cateodata nu ma inteleg nici eu, de ce fac oamenii lucruri fara sa gandeasca, de ce am facut asta, era mai bine daca ii spuneam de la inceput si nu faceam asemenea tampenii. Mi a fost teama de reactia lui. Acum e prea tarziu il iubesc dar lam pierdut. Toata viata mea s-a dat peste cap in cateva luni. Acum stau toata ziua in casa cu copii si socrii mei care sunt bolnavi si simt ca o iau razna. Nu stiu cum sa ies de aici, nu stiu cum sa repar greseala mea.

Rugati-va si incredintati-va viata in mainile lui Dumnezeu.
Mergeti inainte. Nu stiti cand se va intoarce.

Cum poti spune ca-l iubesti si ca nu poti trai fara el atata timp cat te-a batut, jicnit si are un comportament urat fata de tine?Spui ca a incercat sa te omoare, pai asta e foarte grav fata draga, si ar trebui sa iti dea de gandit serios daca sa continui viata alaturi de el. Trebuie sa lupti pentru tine si copiii tai si mai tarziu poate ai sa iti refaci viata alaturi de cineva care te merita.
Si da, este foarte bine sa te rogi si sa-ti pui nadejdea in Dumnezeu.

Buna. As vrea sa va spun si eu povestea mea daca se poate. Poate ma ajutati cu un sfat. Sunt impreuna cu un baiat de 5 ani de zile. Totul era bine si frumos pana cand el s-a apucat sa dea de carnet pentru soferi de tir, locuim impreuna de 2 ani si el s-a gandit ca sa dea de carnet ca sa ne fie mai usor cu banii. El a plecat in Romania ca sa dea de carnet si eu am ramas aici in strainatate singura platind chirie pentru amandoi si tot . De ziua mea pe 2 iunie 2018 am plecat in tara ca sa imi sarbatoresc ziua de nastere langa el. La aeroport era totul bine cand sa mergem la masina parea ceva schimbat la el si nu imi dadeam seama ce. Am zia ca o fii obosit cum a invatat pentru carnet. Cand am ajuns acasa era totul frumos cu baloane si de toate. Fix de ziua mea voia sa plece sa se intalneasca cu prietenii lui. L-am vazut destul de agitat in zilele cand am fost acasa. Si nu intelegeam de ce. Avea un comportament total schimbat parca numai era el. Pana la urma in ultima zi cand sa plec inapoi in strainatate. Comportamentul lui era destul de rece fata de mine.I-am luat telefonul ca sa i-l verific si in acel moment a venit el si mi-a luat telefonul din mana spunandu-mi daca nu plec odata, fara nicio remuscare. Mi-am luat bagajul si am plecat. Ajunsi la aeroport la fel era de rece parca eram doi straini. Am luat avionul si am plecat. Ajunsa aici am aflat de la cineva ca ma inseala cu o fata cu 2 ani mai mica decat mine care o cunosteam amandoi de 2 ani de zile. Am ramas socata dar banuiam ceva dar am zis ca doar banuiesc si atat. A inceput un scandal monstru. I-am luat bilet ca sa vina aici inapoi. El cu chiu cu vai a venit aici impins de la spate de catre alte persoane ca sa clarificam treburile. El spunea ca ma iubeste dar nu stie ce ia facut aceasta fata de nu poate sa o uite. Eu l-am iertat intr-un final crezand ca totul o sa se schimbe intr-un fel. Dar mereu imi vine imi minte ce a facut el ca ma inselat si nu imi da pace acest gand . As vrea sa va cer un sfat ce este de facut in aceasta situatie. Va rog frumos.