imi este frica fara motiv...

Buna, va rog sa ma ajutati si pe mine cu sfaturi sau tratamente.
Am 46 de ani, la varsta de 24 de ani, eram la facultate si am fost la un consult medical de rutina ORL (sinuzita), iar cand stateam pe scaunul din cabinet am simtit ca ma apuca o frica cumplita, ametzeala, transpiratie rece, fara nici un motiv din senin, doar eram cu doctorul, m-am ridicat imediat si am iesit la aer si mi-am mai revenit, dar m-am speriat ff tare.Apoi a inceput calvarul...era iarna atunci, prin decembrie, am inceput sa dorm noaptea doar vreo 2-3 ore, adormeam pe la 10, 30 si la 1, 30 eram treaz, in rest stateam si ma foiam, dimineatza eram foarte obosit, la pranz nu puteam sa dorm, emotivitate crescuta fara motiv, si o senzatie de teama in subconstient, a inceput sa-mi fie frica sa ies singur din casa pt ca ma gandeam ca daca ma apuca iar criza aia de frica, eu ce ma fac...asa ca o purtam peste tot pe nevasta-mea, noroc ca eram studenti si ne puteam permite asta. Si tot asa pana prin aprilie anul urmator, cand am fost la un doctor neurolog care mi-a prescris niste pastile bleu (era 1987), m-am dus acasa am luat seara o pastila din aceea si am dormit 10 ore tun dupa 5 luni de nesomn, a doua zi am iesit la o plimbare si nu stiu cum sa va explic dar m-a trecut ca o ametzeala foarte puternica si de scurta durata (fractiuni de secunda), ca un soc iar apoi mi sa dus toata starea de tensiune, parca imi revenisem complet. Anii au trecut, am pastrat amintirea acelei stari cumplite de frica dar in general m-am simtit bine ( cu exceptia unei stari de frica de inaltime dar care nu ma deranjat prea mult, nu ma sui mai sus de etajul 3, si nu zbor cu avionul). De la o vreme insa, au inceput iar problemele: am fost plecat in concediu cu masina in vara 2007, in Europa si am condus ff mult iar la intoarcere pe autostrada in Germania, am facut iar un atac de acela de frica in plin trafic...noroc ca am gasit repede o parcare si am oprit, m-a scos sotia din masina, eram alb la fata, tremuram tot si am zis ca nu mai pot continua, ca acolo ramanem, am stat 3 ore in parcare, pana mi-am revenit cat de cat, si apoi am pornit iar la drum, dar cu o senzatie de frica si un nod in stomac tot timpul, tot concediul se transformase in calvar. Ei si de atunci totul s-a schimbat in rau: am prins o teama de a mai conduce masina, fara nici o noima si de aceea evit cat pot sa mai conduc la distante peste 50 km, prefer sa stau in dreapta si sa conduca sotia, daca in drum trebuie sa trecem peste vreun pod sau pasarela mi se pune un nod imens in stomac si am o senzatie de frica foarte puternica, care efectiv ma ametzeste si de aceea evit deplasarile spre localitati unde stiu ca trebuie sa trec peste poduri mari sau pasarele, sau serpentine prea abrupte..., am inceput iar sa am un somn aiuristic, am ca un fel de presiune in cap mai toata ziua si o stare de teama, dar spre seara mai dispare din ea si dupa ora 18 parca imi mai revin, am tot felul de ganduri total aiurea legate de starile de frica (daca trebuie sa ma duc undeva, imi fac traseul sa fie apropiat de vreo cunostinta ca in caz de ma apuca atacul de frica sa ma duc la ea sa-mi revin) si din cauza asta trebuie sa caut tot felul de scuze ca sa nu ma duc acolo sau in alta parte...e penibil si ma consuma enorm chestia asta. Culmea este ca inainte aveam stari de acestea dar erau pasagere si treceau in 2-3 zile dar acum de vreo 1 an parca nu se mai termina, plus ca nu am nici o tragere de inima sa mai fac cate ceva, nu ma mai entuziasmeaza mai nimic. Din cauza asta creez si in familie o atmosfera de tensiune care se transforma cateodata in certuri. Mentionez ca in timp am luat doar rareori cate un Nitrazepam ( ma linistea si a 2 a zi ma simteam mai energic, dar nu-si mai face efectul...) si atat. Starile acestea s-au accentuat foarte tare de vreo 3 luni de cand m-am lasat de fumat (fumator foarte, foarte vechi). Sper ca nu v-am plictisit cu povestea mea si VA ROG SA MA AJUTATI, astept opiniile dvs cu nerabdare..HRISTOS A INVIAT !

Sincer, imi pare rau ca treceti prin asa ceva.
Cunosc si eu o persoana, care a trecut prin ceva asemanator, poate nu asa de grav. Aceasta persoana a facut un tratament la psihiatru si a vorbit cu un psiholog, a luat ceva tratament de la psihiatrie si vitamine deoarece avea un dezechilibru chimic la nivel cerelral (dopamina, serotonina), iar acum starea s-a ameliorat.
Persoana nu putea lucra iar cand mergea la serviciu facea atacuri pe panica.

Nu-i nimic de speriat in ce descrii tu, numai ca ai lasat niste simptome sa treneze cativa ani buni.
Suna a atac de panica, e doar o sugestie, nu-ti poate spune nimeni cu exactitate (si nici nu e indicat) pe internet, nu este profesional si nici etic.
Adreseaza-te unui psihiatru bun, spune-i ce simptome suparatoare ai si fa un tratament, te vei simti mult mai bine te aigur.
Desigur, este posibil sa ai si ceva efecte secundare dar sunt trecatoare, iar beneficiile sunt mult mai mari. Asa cum spunea cineva este foarte posibil sa fie un dezechilibru al nivelului de neurotransmitatori la nivelul creierului.
Nu ar strica nici cateva sedinte de psihoterapie, te-ar ajuta sa invingi teama de a iesi cu masina.
Bafta!

Du-te si ia un tratament bun de la psiatru si vei vedea ca simptomele astea care sunt tare urate iti vor trece. Merita. Vei vedea. Nu are rost sa te chinuiesti si sa le lasi sa treneze.

Buna
revin, am reusit sa merg la un psihiatru la Iasi, i-am povestit ce probleme am, dar totul a mers la foc automat, adica mi sa parut ca nici nu e atent la ce-i spun, mi-a pus vreo 2 intrebari si apoi a spus ca sunt un caz clar de tulburare fobico-anxioasa cu atacuri de panica, l-am intrebat ce-i asta si mi-a spus cam ce simptome ar trebui sa am, erau cam toate exact cum le am eu. La sfarsit mi-a dat un tratament compus din:
Sertralinum de 50 mg 1/zi seara, DEPAKINE CHRONO de 300 mg 1/zi seara si Xanax 50 mg/2 ori pe zi
Am plecat ff increzator si m-am apucat de tratament...Am deja 5 zile si pot spune ca ma simt chiar un pic mai rau ca inainte. Adica: dorm ff rau noaptea ( 3-4 ore, apoi un somn superficial cu vise, foiala, etc), dimineata sunt nauc si ma trezesc cu o ameteala in cap care persista cam pana la pranz, nu prea ma pot concentra iar anxietatea nici pe departe nu mi-a disparut...plus somnolenta, dar cand vreau sa dorm nu pot. Eu i-am spus doctorului ca trebuie sa merg la serviciu dar el a zis ca nu o sa am probleme, plus ca nici nu prea mai pot conduce masina pentru ca sunt nauc.
Va cer parerea despre tratamentul prescris, toate simptomele pot fi de la medicatie? Ce sa ma fac pentru ca acusi trebuie sa plec la niste drumuri mai lungi si nu ma simt bine deloc...Plus ca mai e si caldura asta care e posibil sa dea stari de nervozitate?
Astept un sfat, o parere.
Cu stima

Trebuie sa treaca mai mult timp pentru ca efectul medicamentelor sa se instaleze, iar afectiunea necesita cel putin sase luni de tratament.Cu timpul, veti putea dormi, si eu am trecut prin asta, cateodata mai trec, si eu imi iau sotia dupa mine de multe ori.Aveti incredere si veti reusi!Acelasi tratament il iau si eu, cu precizarea ca dozele sunt mai mari.

Am uitat sa va spun ca nu prea este indicat sa conduceti in acest interval de timp, asa ca multa atentie!

Si mie imi suna tot a atac de panica. Si a agorafobie si alte fobii. Plus anxietatea declansatoare.

Este posibil ca in cazul dumneavoastra tratamentul medicamentos sa fie necesar dar as avea grija cu Xanaxul care este o benzodiazepina. Acestea produc foarte repede toleranta si dependenta. Totusi este foarte bun in urgente pentru ca actioneaza foarte repede. De asemenea este chiar contraindicat sa conduceti sub influenta Xanaxului pentru ca scade destul de mult pragul de vigilenta si concentrare. Ma si surprinde ca dr. psihiatru nu v-a spus asta.

In astfel de situatii cea mai eficienta este psihoterapia combinata uneori cu medicatie.

Va multumesc pentru opiniile dvs si incurajari
Pulberedestele, ai putea sa-mi dai mai multe detalii despre acest tratament? Cam dupa cat timp ai inceput sa simti efectul, si cum sa manifestat, etc
Te rog, pentru ca sa ma linistesc si eu. La tine cat de mari sunt dozele, si ce simptome aveai inainte de a merge la doctor?
Daca vrei si poti ajuta-ma cu un sfat..-
Va multumesc anticipat

sa fiu sincer si eu am in general aceleasi stari.cand sunt la munte si cobor sau urc ma apuca o frica teribila, mi se pune un nod in gat.cand vad o prapastie, o apa sunt pentru mine mari incercari.nu am incredere in medicamente.toate aceste stari au inceput de la o calatorie cu avionul in izrael cand eram sa ne prabusim de atunci a inceput s-a se inztaleze aceste stari

Ai zis bine "teama in subconstient". S-ar putea exact de acolo sa fie. Si in cazul asta te poate ajuta un psihoterapeut. In momentul cind vei constientiza conflictul, teama iti va disparea.

Va rog nu speriati omul!

Toata lumea cunoaste aceste stari care poate fi mai ridicate sau mai scazute.La tine baiete Babelfan este ridicata anxietatea, ar fi mai bine sa eviti situatiile care provoaca frica, sa se ascunda frica, sa amorteasca.