Comportament de neînțeles

Bună ziua! Suntem un cuplu tanar. Eu am 19, iar el are 22. Suntem căsătoriți de câteva luni iar relația noastră a început acum 4 ani. Ne-am mutat împreună de 2 ani, avem un bebe de un an și locuim cu părinții lui(mare greșeală ). La inceput totul a fost bine, atât cu el cât și cu părinții lui, la fel ca în fiecare relație, normal. Dar de un an jumate el a devenit foarte gelos încât se supără rău dacă ies să mă plimb. E gelos chiar și pe familia mea. Nu mă lăsa să vorbesc prea mult cu mama, iar pe sora mea nu o suporta deloc, nefacandu-i nimic. Nu se ocupă nici macar 5 minute de fetita lui, de când s-a nascut nu a stat 5 minute doar el cu ea, sa se joace sau să facă orice al lucru. Țipă la orice lucru de care nu-i convine, la o supărare mai mare incepe sa înjure, sa trântească, nu-i pasa daca copilul lui doarme sau că o sperie. Nu accepta să vorbească cu calm și omeneste, nu accepta ca eu sa am dreptate, nu recunoaște când greseste. De când a venit copilul pe lume viața noastră sexuala nu mai e că înainte, iar mie mi se pare ceva normal, intervine oboseala, copilul, iar daca trec mai mult de 2 nopți și nu se întâmplă nimic se supără, zice că nu vreau.Munceste si el din greu si il inteleg. Imi aduce tot ce imi trebuie acasa, nu imi lipseste nimic, dar as vrea sa ma asculte ce am pe suflet. Nu am cui sa spun deoarece nu vreau sa o încarc pe mama și cu ale mele, iar tata nu mai am. El când e supărat se duce la părinții lui și își varsă amarul acolo la ei in casa. Despre părinții lui ce sa zic, ar vrea să îl țină după fundul lor toată viața. Nu zic că nu ne ajuta. Ne ajută și financiar, ea mă ajută cu mâncarea, dar mereu ne scoate ochii. Mereu se baga in familia noastra. Avem multe de făcut la casa, dar suntem tineri, mai vrem să ieșim și noi, nu putem din cauza lor, zice că de ce plecam și mereu iese scandal. Ne permitem sa mergem in chirie, dar el nu vrea, spune că nu pleacă de aici. Îl iubesc enorm și știu că și el mă iubește, dar nu știu cum să mă mai comport. Poate greșesc eu cu ceva. Îl alint, îl sărut, au fost și momente romantice. Am incercat de toate, într-un final am zis că poate așa iubește el, dar eu nu vreau să trăiesc toată viața așa. Nu vreau nici să plec deoarece îl iubesc și pentru că nu am unde sa mă duc. Ajutati-ma, va rog, cu un sfat