Casatorit, 2 copii. Sotia ma respinge.

Atunci mi-e clar.
Ea isi doreste sa mai cunoasca si alti barbati.
"Frigiditatea" ei este numai pentru tine, ea isi reprima nevoie sexuale pt ca este femeie credincioasa si NU te va insela cat va fi in casnicia asta.
Cred ca de asta vrea divortul, ca sa fie corecta in momentul in care isi va dori sa cunoasca pe altcineva.
Si ar mai fi ceva. Cum a fost comportamentul tau fata de ea pana in momentul in care s-a schimbat? Ai mai ignorat-o cumva? Nu i-ai mai acordat atentie, intelegi sa spun? O femeie cand se simte nepretuita intr-o relatie, cauta in alta parte, in cazul tau nu cred ca ea a cautat, ci a fost gasita.
A primit niste complimente atunci cand s-a simtit ignorata, iar asta a aprins un foc care arde si acum in ea. De asta iti spune ca a fost "fraiera" ca a stat cu tine.
Va fi destul de greu sa ii fie cumva schimbata perceptia ei asupra ta.
Dar cu ajutor, cine stie.
Asta e parerea mea de nespecialist, insa tu incearca sa lucrezi pe acel moment, afla ce nu i-a convenit la tine in tot timpul ala (pana in momentul in care a fost complimentata). Aia este buba, daca o vindeci, esti salvat.

Frigiditatea ei a fost de la inceput. Orice contact fizic era respins. Va zic, RESPINS. Mai putin sarutul. Chiar si atunci cand ma placea ea nu dorea relatii sexuale. Zice ca i-a placut de mine, ca ii placea cum aratam, NU asta era problema. Cel putin a reusit sa ma amageasca. Inainte de mine a avut relatii sporadice si cu alti barbati, atragatori pentru ea (probabil), dar nu vroia de la ei nimic. A zis ca nu ajungea cu ei pana in momentul in care, cum este firesc, se pune problema de sex. De altfel si acum, 'atractia' ei este pentru barbatii care NU vor sex.

Comportamentul meu a fost unul impulsiv, cu vorbe aruncate, impins de gelozie. Desigur ca manifestarea mea a fost una de ignoranta si o vreme chiar am zis ca eu nu am sa accept asa ceva. O luna nici nu am stat de vorba.

Nepretuita in sensul ca nu mai eram intr-o relatie de dragoste de inceput, nu stiu daca ma intelegeti dar relatia intre noi era stransa. Eu nu faceam nimic fara sa stie, nu intarziam, eram acasa cu ei... din anumite puncte de vedere as putea fi 'sotul ideal'.

Nu stiu cum poti lua complimentele unui angajat. Un lingusitor. Adica eu daca am tras pentru casa, am muncit (si muncesc in alta parte) si a avut libertate, ma trezesc ca din cateva linguseli sa destrame familia?

Aici este problema - eu din neatentie am ignorat nevoile sentimentale. Din cateva lungusiri sotia mea a cedat si acum tot ce sunt eu... este RAU. Ce importanta are ca am sustinut familia financiar, ca nu beau, ca nu umblu pe nicaieri, ca nu am prieteni cu care sa ies in oras, ca am iubit cum am putut eu mai bine.

Nu nu, nu esti RAU, nu ma intelege gresit.
Unele lucruri se intampla fara voia noastra, le facem inconstient. Daca ea te-ar fi tras de maneaca si te-ar fi atentionat ca nu procedezi corect, era altceva. Dar ea a preferat sa taca si sa se indeparteze.
Daca ar fi sa zic, vina va apartine la amandoi.
Si in cazul in care ea a respins de la inceput sexul spune-mi te rog de ce ai mai ramas cu ea? Nu te-ai gandit ca vei avea nevoie si de o femeie in pat?
A doua buba sa-i zic asa, trebuie dat timpul si mai inapoi, in copilaria/adolescenta ei. Ce s-a intamplat de uraste sexul? Ce idei i s-au inoculat de mica poate? Sau ce trauma a trait?
Ceva a facut-o oricum sa fie asa. Trebuie sa aflii ce.
Pentru ca si frigiditatea poate fi o boala care are o cauza, fizica sau psihica, sau ambele.

Ziceam cum ma vede ea. Am inteles ca tu nu ai afirmat ca-s rau. Si chiar daca... nu mi-ar fi greu deloc sa accept parerile, pentru ca cel mai greu acuma este ignoranta sotiei.

Da, zicea ca in ultimul an a vrut sa vada cand o iau de mana de exemplu si si-a impus sa nu-mi mai zica. Sa nu se mai roage sa stau cu ea la o poveste. Peste astea mai apareau si reprosuri din partea mea. Aici am gresit eu si inteleg.
Si inca cum inteleg astea ACUM...

Inteleg, din pacate, si cum din cateva linguseli poti cuceri o femeie care este firava emotional (din vina mea). Chiar daca nu se lasa cucerita sau sa insele, o face zapaceste rau de tot. Situatia este cumva vice-versa a ceea ce TEORETIC mi s-ar intampla mie: sa vina o femeie foarte ok la pat si din cateva vorbe, sa-mi zica asa "nevinovat" ce-i place ei in pat si dintr-o data eu sa ma simt fraier ca am stat cu sotia. Asta doare.

Am ramas cu ea pentru ca iubeam. O iubesc si acuma chiar daca urasc o parte din ce-mi face. Sexul a fost foarte important pentru mine dar ea era si mai importanta. Asta daca nu am reusit sa o fac sa inteleaga dupa atatia ani...

Daca o cunosc bine, ea ar avea nevoie acum de un barbat care sa o aprecieze mult mai mult decat am facut-o eu si, din nevoie de a experimenta, probabil s-ar culca cu el de "test". Dar asa cum zici, credinta nu prea este in favoarea nevoii ei de a incerca.

Doamnee, numai femei nebune pe unde intorci capul !:)) Fie ca vor sex prea mult sau deloc intotdeauna ele au dreptate ! Nu stiu daca ati observat dar nici una n-are simtul masurii sau autocritica la ea !


Medicamente, medicamente !

Steve, mai bine te-ai uita la tine apoi comenteaza la altii.
Tocmai tu te gasisi sa aduci in discutie autocritica :))

Katy, asa este, prima data trebuie sa cautam paiul din ochiul nostru ! Insa eu m-am referit la un fapt concret si cam ilogic, anume ca sotia lui Risk a mers la preot cu frigiditatea in loc sa-i spuna de infidelitate sau gandurile despre divort iar cu problemele de sanatate sa se adreseze endocrinologului sau altui specialist !

Deci m-am referit la "nebunie" in sensul de irationalitate, adica femeile se iau drept etalon pt altii chiar daca sunt intr-o stare patologica si nu se raporteaza ele insele la o anumita normalitate cand fac comparatii sau judecati "de valoare" !

De unde ai scos-o cu infidelitatea?
Risk nu a zis ca ar fi fost inselat. Si dupa cum cred eu ca este sotia lui, nu ar fi genul.
Si cu cautatul pe la dr stii bine ca unii nu vor sa accepte ca au nevoie de ajutor de specialitate.

Despre infidelitate... sunt 2 tipuri: fizica si emotionala (parca ii zice). Eh, fizica nu se pune problema (inca), desi cred ca i-ar sta capul sa incerce sa vada cum ii si daca este intradevar frigida sau a fost doar din cauza mea acest blocaj, simtindu-se vesnic inferioara si "neexperimentata" in comparatie cu mine (care mai am si fantezii).

Daca m-a inselat emotional, doar ea stie ce fantasme si inchipuiri a avut cu respectivul. Aici nu stiu ce sa zic, daca a fost infidelitate reala SAU doar a declansat in ea acest sentiment de nemultumire, neimplinire, practic CRIZA ei EXISTENTIALA.

Ii pare bine ca are 2 copii, sunt convins ca daca ar da timpul inapoi ar vrea sa ramana cu copii si cu alte aspecte pozitive ale mele.

Am fost aseara si am discutat cu un preot. Parerea lui, la sfarsit dupa ce mi-am etalat povestea a fost ca ne iubim si ne jucam prosteste. Parerea lui este ca sotia ma iubeste. L-am intrebat ce anume i-am zis eu sa-si de-a el verdictu... a indrugat el una alta, dar hei, este preot incerca sa ma amageasca.

Sfatul sau a fost unul destul de simplu: "Tu nu trebuie sa faci nimic!" mi-a zis... adica m-a rugat sa fac 2 lucruri: sa traiesc fiecare zi ca si cum ar fi ultima pt. mine in sens de moarte si de cate ori imi intalnesc familia sa-i binecuvantez. Prima parte ar fi cica pentru a nu imi genera scenarii in cap despre infidelitate si sa nu ma leg de toate prostiile. Inteleg, din punct de vedere spiritual cam ce zice el, si o parte este importanta pentru persoanele religioase (cum sunt eu intr-o masura, si sotia...) dar am nevoie de sfaturi practice, ce sa fac. A zis SA MA LINISTESC eu pentru ca sotia simte aceasta neliniste. Sa o las libera sa aleaga, ca el (preotul) este convins ca ma va alege din nou pe mine. Nu a vorbit rau, nu am ce reprosa.

Aseara sotia si copii au fost plecati. Eu nu am zis daca sunt acasa sau nu. Ce vreau sa va zic este ca m-a sunat sa-mi zica ca ei au ajuns acasa. La raspunsul meu ca apar si eu imediat, ea a zis: "Stai cat vrei pe unde esti..." :)... Mai oameni buni, eu dincolo de aceste nepasari incerc sa vad si ca totusi este intrigata putin de "oare unde este el de nu-i acasa?". Si daca simte, abia asteapta sa o insel sa-i dau aripi. Dar nu am sa fac asta. Eu nu mi-as insela doar sotia. Mi-as insela copii si pe mine insumi. Eu vreau sa raman un om cu caracter si coloana vertebrala. Probabil si ea simte asta si de aia nu cred ca ma va insela.

Mi-a mai dat o idee in cap. Daca cumva intr-un moment de nebunie s-a sarutat (sau a cedat) intr-o situatie anume si acuma ii vine sa-si rupa zilele de remuscari. Dar asta este o varianta inca foarte departe. Un "scenariu" de ala de care zicea preotul, la care sa nu ma mai gandesc.

Revin cu vesti,

De fapt pana la urma infidelitatea sentimentala clar a fost, pentru ca nu trebuie sa aiba fantasme legate de sex. Este suficient ca a generat aceasta nevoie de divort sau respingere a mea. Citeam pe undeva ca-i mai rea infidelitatea emotionala decat fizica.

E posibil sa o incerce curiozitatea cum este cu un alt barbat.

Aproape ca si EU sunt curios cum s-ar desfasura 'ostilitatile' in pat cu altul, pentru ca eu nu am reusit sa-i descopar nici macar o singura zona erogena.
Hai sa zicem ca merge varianta cu 'te apreciez de mor', 'te ridic in slavi' si 'nu sunt interesat de sex' - mai ales ultima parte de fapt sa o incite. Ar putea sa incerce cu unul care o vreme o valorizeaza mult (cum ziceai) si care nu este interesat deloc, dar DELOC de sex. Ea atunci ar putea zice ca si-a aflat un barbat pe placul ei si sa-i faca ea avansuri pentru a incerca si a-si demonstra EI ca de fapt eu sunt de vina pentru lipsa apetit sexual.

Dar tot ce am zis sus este in contradictie cu religia si aici cred ca foarte greu ar trece peste asta. Ca sa fim si mai intelesi, ea chiar daca ar divorta tot adulter ar fi si dupa divort din punct de vedere religios, si ea sunt aproape convins ca stie asta. Numai daca nu cumva o binecuvinteaza cerul si patesc eu ceva, ea vaduva fiind ar putea sa-si satisfaca curiozitatea.

Va zic, ca sunt asa frustrat incat as impinge-o de la spate. Cu toate ca vestea ca m-a inselat si fizic ar fi greu, f. greu de digerat, parca mi s-ar lua si o piatra de pe inima. Nu stiu daca puteti intelege acest sentiment de 'nu ma insela' vs. 'dar du-te SI INCEARCA DRAGA DACA ASTA VREI!'.

Pe de alta parte daca m-ar insela si as afla eu tot nu as insela ci as sta linistit sa o vad cum o mananca remuscarile. Poate dureaza pana se stinge focul unei relatii de genul ala dar sunt sigur ca ajunge sa-si sape singura groapa.

Mda, cam sa se intampla, te mananca remuscarile dupa ce calci pe bec, dar nu e cazul vostru, sunt sigura.
Din pacate nu prea pot sa intru pe forum ca am o gramada de chestii de facut, sunt la job evident.

Apreciez ca ma sustii, atat cat iti permite timpul. Mersi.

Eu am cam aceleasi 'simptome' cu sotia ta, nu imi mai arde de sex, la mine este pe fond hormonal, mi s-a luat deodata pur si simplu.(am un microadenom hipofizar si o tulburare obsesiv compulsiva care o tratez cu antidepresive si dau si ele frigiditate, la fel ca si substitutia hormonala pe care o urmez).
Partea 'buna' e ca il inteleg pe sotul meu si ma implic atat cat pot, nu-l las sa devina frustrat.
Evident ca daca ar fi dupa mine as zice pass, dar pentru el ma sacrific pentru ca ii inteleg nevoia.
Asta e.
Nu treb sa imi multumesti, te ajut cu placere.

Sotiei cred ca nu "i s-a luat". Ea nu a avut niciodata. Poate are o dereglare hormonala de cand este ea. Pentru ca atunci cand am inceput sa ne intalnim ii placea de mine, a putut alege pe altii, nu a avut motive de frustrari cum are acum (sa zicem ca frigiditatea se datoreaza depresiei actuale). Si totusi aveam discutii si daca ne imbratisam si puneam mana mai jos de talie.
Daca va zic exemple ajungem la aceeasi intrebare: cum de eu, un barbat "normal" cu atractie am ramas langa o persoane total ANTI-intimitate. ANTI TOTAL!

Si uite asa am dus o casnicie in care eu stiam ca ea accepta sexul doar pentru mine. Apreciez efortul ei dar cateodata ma simteam foarte penibil. Eu faceam tot, ea statea nemiscata. Nu tu respiratie, nu tu sarut mai cu foc, nu NIMIC.
Ba i-am batut si apropouri sa incerce sa joace teatru. Intelegi ce penibil? Altii se simt ofensati daca femeia joaca teatru, eu am CERUT. S-a simtit foarte ofensata daca i-am zis sa geama si ea putin... Cateodata din cauza gandurilor nu ma excitam nici eu cu ea. Ea nu poate intelege cat de frustrant este.

Tu ai o problema actuala dar ai simtit, sti ce inseamna. Ea nu stie DELOC.

Cu toate astea, situatia acutala este mult mai rea decat asa o relatie cu sex acceptat din... obligatie. Adica acuma discut de separare, copii. Si culmea, pur si simplu imi este MILA de ea. Nu stiu daca MILA sau tin la ea, as vrea sa o ajut, sa ma ajut, pe noi. Imi este mila ca nu a simtit orgasmul, ca nu este libera, ca nu se simte bine si ca este trista si depresiva. Ba chiar daca m-ar insela, mi-ar fi mila tot de ea mai tare ca stiu ce ar putea simti ulterior.

Dincolo de tot "rah**tul" asta, sunt trist ca sotia nu este FERICITA. Si ca prostu', in loc sa-i fac viata frumoasa, sa o ajut cu problema ei, am devenit un sot monoton, neglijent si prost cateodata, jignitor. Nu as vrea decat sa o iau in brate si sa-i spun tot ce cred si simt.
Suna putin cam romantic si poate de om "slabit" dar zau ca asta as face.

Tu ai incercat sa salvezi casnicia, ea nu, trebuie sa tii cont ca o casnicie este formata din doi...deci nu te mai invinovati ca nu ai de ce.

Incearca sa aflii de la rudele ei ce fel de copilarie a avut.
De undeva i se trage frigiditatea asta.

Din amintiri, posibil sa-mi fi spus la un moment dat ca i-ar fi auzit pe ai ei si ea se prefacea ca doarme. Posibil ca un copil ce-si aude parintii sa aiba traume ulterior? Poate nu a fost ceva tocmai ok pentru ea. Habar nu am...
Sau o copilarie cu lipsuri, unele necazuri sa afecteze latura sexualitatii?
Probabil ca da, dar toata lumea are necazuri in viata, si eu am avut si am si totusi sunt "functional".

In primul rand oamenii sunt diferiti, unii sunt mai sensibili, altii trateaza cu indiferenta anumite lucruri.
E posibil cearta dintre parinti sa fi afectat-o dar e posibil sa fie altceva.
Din start, faptul ca nu are nevoi sexuale arata ca are o problema.
Poate daca trateaza problema isi revine.

Quote: "Din start, faptul ca nu are nevoi sexuale arata ca are o problema."

Zice ca daca pana acum s-a considerat "anormala", acuma a aflat ca nu este singura "anormala", adica fara nevoi sexuale si ca sunt o buna parte din cupluri care fac sex o data la nu stiu ce perioada (repet, perioada) si ca ar fi intrebat in stanga si dreapta pareri si ca de fapt eu sunt un obsedat si un pervers.

In decursul casniciei, din cauza frustrarii, cand ajungeam la certuri pe tema asta ii aruncam o vorba ca nu este ca altele. Mai pe ocolite sau mai direct. Stiu ca pagubos sa faci comparatii, dar eu as fi vrut doar ca ea sa simta placerea sexuala si excitatia cum este firesc. In schimb ma simteam penibil si singur in actul sexual, o simteam plictisita. Niciodata nu am dedus ca ea sa simta o placere.

Am incercat, prin faptul ca o iubesc si ca sotie si persoana, sa trec peste acest inconveninet, dar frustrarea exista.

Problema este ca acum ea NU mai considera ca are o problema. Considera ca este normal sa fie asa cum este ea si nici nu are de gand sa trateze ceva din moment ce nu se mai considera "anormala".

Se inchipuie (parerea mea) intr-o relatie in care barbatul nu are nevoi decat rar, si asta cand are si ea chef din curiozitate si eventual daca afla ca tot nu-i ok, sa aiba o casnicie "sexless" pentru ca ea nu are fantezii, nu simte nevoia, nu are nicio treaba cu sexul. Pana si preotul mi-a zis ca dupa ce a discutat cu ea ar fi canditata ideala pentru ca fi calugarita.
Eventual, ma repet, daca ar exista acea doza de supraapreciere, sa o incite. Probabil exista ceva ce o excita si pe ea, ceva mintal si fara tenta sexuala... sa-i aprinda ceva acolo, un impuls...

Citeam ca preludiul nu incepe in dormitor. Crezi ca eu nu am avut zile in care eram sot "model"? de dimineata sa ajut, sa fiu dragut, sa ma apropii incet, cu o vorba buna... o floare. Seara cand eram in pat, acelasi comportament sec si lipsit de viata.

Ea se adanceste in problema ei, cu cat primeste mai multe confirmari, cu atat se considera mai normala.
Oricum, cum am mai zis, este de apreciat ceea ce faci, ca ramai in familie, indiferent ce spun carcotasii, asta ramane parerea mea.
Si ar mai fi ceva. Cred ca si tu esti deramat psihic, poate ai avea nevoie sa te duci pentru tine la un psiholog, nu ti-ar prinde rau.

Da, pai ma agat de un fir de speranta. Poate singura speranta in situatia mea este credinta in Dumnezeu. Desi ar trebui sa fie cea mai de seama speranta.
Imi tot impun sa am credinta dar este greu avand in vedere viata de zi cu zi.

Am ajuns sa ma bucur de orice gest marunt ce-l face pentru noi, desi poate este total aiurea. De exemplu a facut limonada si m-a intrebat daca vreau si eu un pahar, sau ca nu-mi raspunde flegmatic la anumite intrebari.

Evident ca is la pamant cu psihicul.

Ma mai incurajez ca orice casnicie in criza nu este placuta. Probabil toti care trec prin ce trec eu acum, simt acelasi lucru: carusel de sentimente, frustrari si furie. Si totusi unii razbesc...

Amandoi puteti sa va deschideti cate un club, ea de persoane asexuale iar tu de soti cu parteneri asexuali ! E de mirare ca in conditiile astea reproducerea a fost totusi normala ! :)

Oricum problema ta in momentul de fata nu este libidoul ei inexistent, pt ca asa a fost intotdeauna, ci faptul ca te respinge emotional ! Aici trebuie sa discuti cu ea si nu cu apropuri ci deschis, cu fapte, dovezi, presupuneri rezonabile :) si daca se poate chiar de fata cu copiii ! Eu in locul tau as discuta deschis cu ea lasand si copiii sa auda sau chiar sa participe si as pune problema ca ea nu mai comunica deloc cu tine ci are alte "surse de inspiratie" si posibile flirturi cu muncitori sau alte persoane din afara familiei voastre !

Asta e parerea mea domnu' Presh ! :)

Doamne fereste! Cum sa implice copiii?
Ei ar putea ramane cu sechele daca participa la asa ceva. Se vede ca nu ai copii mister Stevens.

stevens, da... ai zis si tu un adevar. Principala problema este ca ma respinge emotional.
In rest numai rautati in "stilul" ce te caracterizeaza. Chiar esti plictisitor.

katy, nici nu se pune problema implicarii copiilor. Sa fim seriosi. Doar stevens are idei de astea :)

Este, si e una logica ! Daca copiii tot "stiu si simt totul", ma gandesc ca nu le-ar strica si lor a limpezire a situatiei ! In plus copiii (indiferent de gen) ar afla si ei ca tata nu este doar cel care le aduce lor dulciuri si mamei ii strecoara timid cate o floare, nu 3, ca deja ar fi.. "mita" !! Wow !

Parerea mea de nespecialist !

stevens... Noapte buna :)