Este necesara internarea la psihiatrie pentru tratarea atacurilor de panica?
Am probleme cu atacurile de panica de 6 ani, timp in care am incercat foarte multe combinatii de medicamente. Nu tolerez nimic. Pot lua maxim o jumatate dintr-o pastila si tot am efecte adverse ( greata, dureri de cap etc) care nu dispar decat cand inchei tratamentul. Organismul nu se obisnuieste cu ele. Am incercat Serlift, Venlafaxina, Paxil, Cipralex, Remeron, Imovane, Depakine, Cymbalta si multe altele. Toate acestea luate in intregul interval de 6 ani. Starile de anxietate si depresia sunt foarte accentuate. Are rost internarea in spital? Am si probleme cu ficatul din cauza pastilelor pe care le iau acum ( iau un sfert de Remeron si jumatate de Rivotril). Mentionez ca de la sfertul de Remeron am vanatai fara sa ma lovesc. Deci nici macar sfertul de Remeron nu-l tolerez. Medicul voia sa il scoata si pe el. Greutatea e de 38 kg la varsta de 26 de ani. La 38 de kg mai pot tolera medicamentele puternice care se dau in spital? Cu hepatopatie (analize proaste la ficat) si numeroase medicamente incercate este o solutie internarea la spitalul de psihiatrie? Daca nu tolerez medicamentele mai conteaza ca sunt sub supravegherea medicilor? Tot voi simti efectele adverse. Poate sa duca internarea la un astfel de spital la o stare mai buna sau poate face mai mult rau? Unii spun ca internarea ar duce la vindecare, altii ca face mai mult rau decat bine. Mentionez ca nu am incercat sa ma sinucid, nu sunt agresiva. Comportamentul meu este normal. Doar nu pot iesi din casa neinsotita. E un caz mai grav de agorafobie. Nu pot sa muncesc din cauza asta. Anxietatea e mult mai prezenta decat depresia. Am incercat numeroase terapii fara rezultate. Nimic nu a functionat.
21 comentarii
38 de kilograme la 26 de ani sunt o problema in sine as spune. La aceasta greutate si cu probleme la ficat, orice tip de substante adjuvante pentru anxietate si depresie (de la medicatie alopata la niste banale preparate din plante) considet ca trebuie facuta sub stricta monitorizare medicala. Fireste, terapia poate ajuta.
Buna seara,
Cum spunea si colega mea, greutatea extrem de mica poate fi unul dintre factori. Internata in spital medicii vor putea ajusta in timp real tratamentul, veti putea incepe si psihoterapie de suport pe perioada internarii, continuand apoi dupa ce va stabilizati. Stiu ca se spune ca internarea in spital ar fi foarte rea, ca nu aduce nimic bun, dar in realitate nu este asa. Veti primi ajutorul de care veti avea nevoie.
Cum spunea si colega mea, greutatea extrem de mica poate fi unul dintre factori. Internata in spital medicii vor putea ajusta in timp real tratamentul, veti putea incepe si psihoterapie de suport pe perioada internarii, continuand apoi dupa ce va stabilizati. Stiu ca se spune ca internarea in spital ar fi foarte rea, ca nu aduce nimic bun, dar in realitate nu este asa. Veti primi ajutorul de care veti avea nevoie.
Buna seara,
Medicamentele pentru anxietate nu vindeca anxietatea ci doar o tin la un nivel scazut, insa doar atata timp cat luati tratamentul. Trebuie sa faceti psihoterapie si sa va rezolvati problemele psihologice. Incercati sa va gasiti disponibilitate pentru a intra intr-un proces psihoterapeutic, caci nu o sa puteti lua medicamente la nesfarsit, mai ales ca deja efectele lor secundare au inceput sa se vada, dandu-va probleme suplimentare de sanatate la ficat. Deasemenea, agorafobia este o fobie care va afecteaza toate planurile vietii, cariera, viata sociala, relatie de cuplu si nu puteti sta in starea aceasta pentru tot restul vietii. Mult curaj, perseverenta si succes !
Medicamentele pentru anxietate nu vindeca anxietatea ci doar o tin la un nivel scazut, insa doar atata timp cat luati tratamentul. Trebuie sa faceti psihoterapie si sa va rezolvati problemele psihologice. Incercati sa va gasiti disponibilitate pentru a intra intr-un proces psihoterapeutic, caci nu o sa puteti lua medicamente la nesfarsit, mai ales ca deja efectele lor secundare au inceput sa se vada, dandu-va probleme suplimentare de sanatate la ficat. Deasemenea, agorafobia este o fobie care va afecteaza toate planurile vietii, cariera, viata sociala, relatie de cuplu si nu puteti sta in starea aceasta pentru tot restul vietii. Mult curaj, perseverenta si succes !
Daca ai 1, 50 inaltime greutatea de 38 de kg este foarte buna la varsta ta, iar hepatopatia este cauzata in principal de stilul tau viata probabil si pe un fond genetic mai precar !
In privinta internarii initiativa trebuie sa vina in primul rand de la medic, cred !
Medicatia se adapteaza la greutatea ta, indiferent ca esti copil sau adult obez, deci nu trebuie sa-ti faci probleme pt asta, important este sa gasesti un medic bun dispus sa-ti gaseasca tratamentul potrivit !
Pt agorafobie grava antidepresivele triciclice sunt cele mai eficiente si vad ca nu ai incercat inca niciunul !
Bafta !
In privinta internarii initiativa trebuie sa vina in primul rand de la medic, cred !
Medicatia se adapteaza la greutatea ta, indiferent ca esti copil sau adult obez, deci nu trebuie sa-ti faci probleme pt asta, important este sa gasesti un medic bun dispus sa-ti gaseasca tratamentul potrivit !
Pt agorafobie grava antidepresivele triciclice sunt cele mai eficiente si vad ca nu ai incercat inca niciunul !
Bafta !
Nu este nimeni care s-a internat in spital pentru atacuri de panica si depresie? As vrea sa aflu daca e benefica internarea sau nu de la cineva care s-a internat.
Iti recomand Polaris de langa Cluj. Stiu ca poti merge si cu trimitere. Citeste pe site-ul lor mai multe.
Poate cineva sa îmi spună, va rog, dacă e o soluție buna internarea la psihiatrie? Având în vedere greutatea scăzuta și intoleranta medicamentoasa. Mulțumesc.
Sau stie cineva cum sunt conditiile de la spitalul de psihiatrie Socola din Iasi? Acolo ma voi interna in caz ca voi lua decizia aceasta. Si nu inteleg de ce spun unele persoane ca dupa internare iesi din spital sanatos. Mi se pare imposibil.
@eve90: reciteste, te rog, ce ai scris mai sus, ca si cum ai citi randurile si gandurile altcuiva si vei observa ca la tine nimic nu merge - nici medicamente, nici psihoterapie, nici spitalizare! Oare de ce? Chiar crezi ca e posibil asta? Suntem unici, dar nu chiar atat de unici incat sa nu functioneze nimic :). Ce ar insemna pentru tine sa scapi de simptome, sa iti schimbi gandirea si sa ai o calitate crescuta a vietii? Ce ar insemna pentru tine sa nu mai fie nevoie sa fii insotita? Si ce ar insemna sa continui sa cauti pentru a respinge? Pentru ca inconstient, asta face mintea ta, iti respinge orice posibila solutie ("mi se pare imposibil"). Doar reciteste mai sus si vei intelege ca asta se observa din afara. Vei putea fi ajutata doar cand vei dori sa te lasi ajutata.
Adica e posibil sa fie vindecata in 10 zile tulburarea de panica pe care o am de peste 7 ani? In spitalul de psihiatrie? Am facut terapie cu 5 psihologi diferiti. Rezultatele? Faceam atacuri de panica in continuare. Am luat medicamente numeroase. Rezultatul? Efecte adverse si ameliorarea simptomelor dar nu tot nu puteam merge singura la cel mai apropiat magazin. Am incercat luni de zile exercitii de relaxare. Rezultatul era o relaxare de moment. Nimic mai mult. Deci chiar mi-am dorit sa fiu ajutata. Am acceptat ajutorul. Gandirea mea e asa pt ca intr-adevar nimic nu a functionat.
De unde cifra asta(10 zile)? Si 5 psihologi nu ti se pare cam mult? Oare chiar lucrau toti la fel? Gandirea ta e asa de prea multa vreme si nu pt ca nimic nu a functionat - nu ai incercat totul. Ai tipare si rezistente mari, dar nu imposibil de schimbat. Doar sa vrei sa le schimbi. 7 ani e si mult si putin. Am cunoscut oameni cu 20-30 de ani de atacuri de panica, deci se poate si mai rau. Exercitiile de relaxare sunt utile atunci cand pacientul chiar vrea sa le faca - altfel nu. Si nu pot fi singurele tehnici folosite de toti cei 5 colegi. Sigur au mai fost si altele care au functionat. Dar cum arta cere sacrificii, la fel si psihoterapia presupune perseverenta in ani. E imposibil sa schimbati in cateva sedinte ce s-a stricat intr-o viata.
Asa mi s-a spus, ca voi fi internata doar 10 zile. Si 5 psihologi au fost in toti acesti 7 ani.
Acum am inteles - te refereai la spitalizare. Pai nu stiu cum ai inteles ca in 10 zile esti ca noua, ca nici vorba de asa ceva! Spitalizarea are rolul de a trata simptomatologia acuta, prin o abordare mai rapida, sub monitorizare permanenta, pana la remiterea simptomelor. Abia dupa aceea ti se va mai echilibra chimismul in creier, astfel incat sa poti functiona cat de cat eficient. Dar si in spital vei face psihoterapie si asa e normal, sa fie abordata problema din 2 parti: psihiatric si psihoterapeutic. Cei 5 psihologi in 7 ani tot sunt multi. Conteaza si orientarea psihoterapeutica a fiecaruia, pentru ca fiecare tip de patologie necesita o abordare diferita. In tulburarile anxioase si-au dovedit eficienta psihoterapiile cognitiv-comportamentale. Insa si aici e o discutie subiectiva, deoarece scoala nu formeaza omul, ci el isi dezvolta cunostintele si abilitatile. E nevoie de o abordare eclectica, adica una care sa imbine cat mai multe tehnici si metode, din diverse orientari psihoterapeutice, instrumente care sa ajute individul sa isi imbunatateasca calitatea vieti, sa fie functional si fericit cat mai mult timp. E adevarat si ca e nevoie sa se pastreze ideea de stiinta bazata pe dovezi si nu vorbe in vant, frectii la picior de lemn, ceaiuri pentru ulcer perforat, sau terapii cu ingeri. Ai mentionat ca ai aplicat si exercitii de relaxare, care spui ca nu au avut efect - ele au efect, insa conteaza cum, cand, cat si ce altceva mai aplici pe langa. Pe scurt, nu renunta sa crezi ca te poti vindeca si ca exista solutii si pentru tine!
Interneaza-te cat mai repede cu putinta sa ai o internare dinaintea implinirii varstei de 26-27 de ani ca sa iti poti face indemnizatia de handicap si certificatul de handicap. Asta iti da dreptul la pensie de urmas, jumatate din pensiile ambilor parinti. Altfel nu vei avea dreptul la pensie de urmas.
Mai poti sa iti faci si pensie pe caz de boala 520 lei, dar tot cu internari. Asta ti-o poti face la orice varsta.
Mai poti sa iti faci si pensie pe caz de boala 520 lei, dar tot cu internari. Asta ti-o poti face la orice varsta.
Seroxat ai incercat? Mergi pe subiectele mele si vei gasi o lista cu medicamentele antidepresive. Taie de pe lista ce ai luat si roaga dr sa iti dea sa incerci ce a ramas. Nu se poate sa nu ti se potriveasca chiar nimic.
Sanatate multa!
Sanatate multa!
Am o internare de zi. Asta conteaza? Nu am stat in spital. Am mers aproape zilnic la spital.
Nu cunosc. Intrebati la comisia de handicap de pe langa primaria de care apartineti. Poate fi vorba de tot viitorul dv in joc pentru o simpla hartie. La unele comisii sunt respinse internarile de zi, la altele sunt acceptate. Parerea mea e ca aveti nevoie de o internare serioasa inainte fix de a implini varsta de 27 de ani si ca e cel mai bine sa o faceti.
Multumesc pt sfaturi. Daca am acea pensie pe caz de boala voi mai putea munci daca imi revin?
Da. Renunti la pensia pe caz de boala sau iti iei pensie pe caz de boala grad III, cu 4 ore de munca.
Daca medicul sugereaza internarea, e ceva necesar….indiferent de ce spune oricine, pe orice site.
De obicei pacientii nu se interneaza doar pentru atacurile de panica. De multe ori situatia e mai complexa si pe langa atacurile de panica pot fi si alte simptome ce au determinat medicul sa sugereze internarea. Chiar tu spui Sadlife ca suferi si de o depresie. Daca aceasta depresie iti intretine si o anorexie, situatia e si mai complexa.
Pe scurt: Majoritatea atacurilor de panica nu necesita internare. Atacurile de panica raspund bine la psihoterapie, asociata sau nu cu medicatia, in functie de severitatea simptomelor. Cand simptomele sunt mai complexe, mai severe, rezistente la psihoterapie si medicatie, poate fi necesara internarea.
Dr Rares Ignat
psihoterapie pentru depasirea obstacolelor din viata
De obicei pacientii nu se interneaza doar pentru atacurile de panica. De multe ori situatia e mai complexa si pe langa atacurile de panica pot fi si alte simptome ce au determinat medicul sa sugereze internarea. Chiar tu spui Sadlife ca suferi si de o depresie. Daca aceasta depresie iti intretine si o anorexie, situatia e si mai complexa.
Pe scurt: Majoritatea atacurilor de panica nu necesita internare. Atacurile de panica raspund bine la psihoterapie, asociata sau nu cu medicatia, in functie de severitatea simptomelor. Cand simptomele sunt mai complexe, mai severe, rezistente la psihoterapie si medicatie, poate fi necesara internarea.
Dr Rares Ignat
psihoterapie pentru depasirea obstacolelor din viata
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 25Atac de panica? Anxietate?
- 12650Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- 5Rispen 1mg
- 11efecte secundare ale medicatiei sau manifestarea afectiunii
- 5Dureri de stomac si greturi din cauza anxietatii?
- 6Solutii pentru depresie, anxietate...Cum este medicamentul Fobiless?
- 23serlift (sertralina) imi da anxietate maxima
- 34depresie anxietate, atacuri de panica si tulburari obsesiv compulsive
- 3Probleme neplacute din spitalele de psihiatrie
- 9Tulburari anxioase cu atacuri de panica
- 21Depresie postnatala si atacuri de panica
- 50Vreau sa scap de anxietate, sa redevin EU !
- 0Tahicardie.tulburari de ritm cu tratament darob
- 1Astept pareri! anxietate si lipsa somnului, emotii necontrolate.
- 23Palpitații agitație amețeli
- 23Pentru persoanele cu schizofrenie, care au refuzat internarea
- 8Anxietate sociala/atacuri de panica
- 14TOC/Anxietate
- 9De câteva zile am o problema! stare nasoala, parca e un leșin din capul pieptului
Mai multe informații despre: Anxietatea Agorafobia Atacurile de panica spitalul de psihiatrie
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: