Tulburare obsesiva sau altceva mai grav?

Buna ziua! As avea nevoie de cateva raspunsuri.. am 20 de ani si duceam o viata normala pana acum 3 ani cand a aparut primul episod obsesiv cum ii spun eu.. am vazut un serial care avea la baza criminilalitatea si dupa ce am terminat serialul m-a cuprins un atac de panica foarte puternic, transpiratii, valuri de caldura si am inceput sa cred ca voi deveni criminal intr-o zi sau ca ma voi sinucide. Acest episod a durat cam 3-4 luni dupa care a trecut de la sine.. insa vara trecut obsesia a luat alta forma.. am luat pe rand toate tipurile de cancer si toate bolile terminale fiind convinsa ca am una din ele.. dupa ce am trecut si de obsesia asta a revenit cea cu criminalitatea.. imi era frica sa raman singura acasa cu familia pt ca ma gandeam ca le voi face rau.. a trecut si asta de la sine intr-un final.. dar acum a revenit obsesia despre posibilitatea de a ma sinucide..imi este frica ca am sa pierd controlul si ca obsesia aceasta defapt este o dorinta de care inca nu Sunt constienta.. si tot asa intorc obsesia asta pe toate partile si o analizez. Pana ieri eram constienta ca este un gand absurd si nu ii dadeam atat de mare importanta.. insa aseara am vrut sa ma documentez putin despre aceasta stare/ problema pe care o am si am gasit pe un site ceva legat de sinuciderea obsesiva care ar fi un fel de sinucidere fara motiv cu care persoana se lupta pana la un punct dar apoi cedeaza.. va rog mult sa imi spuneti daca exista asa ceva ? Daca asta am eu sau e doar o obsesie infricosatoare? Mentionez ca nu am avut nicio clipa intentia sau dorinta de a mi face rau ci doar ganduri legate de acest lucru care suna cam asa ; daca intr-o zi. am fost la un psiholog si i-am spus toate astea, crezand ca va spune ca sufar de toc, insa a zis ca toc fara compulsii nu exista (deoarece la mine nu sunt prezente compulsiile) doar aceste obsesii.. insa a zis ca sufar de anxietate generalizata usoara si ca e nevoie de terapie comportamentala. Dupa ce am fost la doamna dr m-am linistit, pt ca am inteles ca aceate obsesii nu se implinesc, dar sunt foarte speriata din nou dupa ce am citit despre sinuciderea obsesiva.. astept un raspuns vu privire la problema mea ! Multumesc mult..

Va rog mult sa imi raspundeti.. astept un raspuns va rog..

Multumesc mult pentru raspuns! Insa singura cale de a ma calma acum este sa stiu cu exacticitate daca exista sau nu acest tip de sinucidere obsesiva si daca asa se manifesta..? Multumssc anticipat!

Multumesc foarte mult pentru raspuns ! Ati reusit sa ma linistiti !

Multumesc! Reusisem sa ma opresc din toate scenariile astea groaznice pana am citit despre sinuciderea obsesiva.. pana atunci am reusit sa ma impac cu faptul ca s ar putea sa am toc si era totul aproape in regula..

Odata diagnosticate simptomele drept boala obsesiv-compulsiva, recomandarea imediata si obligatorie este consultarea unui psihiatru.

Atentie Andreea ca psihologii nu sunt medici !!, ---------*

(*modificat de admin)

Eu nu stiu sigur daca sufar de toc sau daca este cva mai grav.. nu stiu daca aceste ganduri provin dintr un toc sau este altceva mult mai grav.. de aceea nu am contactat un psihiatru pana acum..

Cred ca e cazul sa mergi sa te evalueze si un psihiatru. El va decide daca e nevoie de tratament sau nu.

Eu nu vreau deocamdata sa incep un tratament.. deoarece nu cred ca este nevoie.. voiam doar un raspuns la intrebarea mea ! Multumesc mult tuturor pentru raspunsuri !

andreearusu te salut, in acceasi situatie mã aflu si eu, in urma cu un an de zile am avut un episod depreziv ma chinuiau tot felul de ganduri (ba ca uit aragazul pornit si sar in aer, ba ca nu sunt atent si patest ceva, ba ca uit sa inchid usa si intra peste mine vreun raufacator si multe alte obsesi si imi doream tot timpul sa fiu mega lucid sa stiu tot ce fac sa nu pierd controlul si am ajuns sa nu mai dorm trei nopti consecutive eram super mega obsedat de orice si din orice dar imi primul rand sa nu pierd controlul si sa nu imi fac rau, da am avut si ganduri negre) dar in perioada accea eram si stresat la locul de munca pt ca se faceau restructurari in bransa noastra si eram iara obsedat ca o sa ma angajez in alt loc si o sa fiu marginalizat si o sa patesc exact la fel, sa fiu dat afara. BUNN ce fac ma pierd cu firea apar atacuri de panica obsesi ca o sa fiu bolnav cu 'capu' si nu o sa mai fiu bun de nimic, AI ai ai de viata mea, binenteles ca pe fondul atator ganduri si obsesi cad in depresie, era logic eram super epuizat, nedormit, aveam momente cand nu mai stiam daca e real sau vis ce traiesc.Bun ce fac? Ma duc la medicul de familie imi da Xanax si imi face trimitere la psihiaru, bun, ma duc a doua zi la medic si dupa ce stam de vorba ii spun tot cu lux de amanunte, efectiv ma descarcat la medic si primesc tratament, oricum la inceput e ambigu eram suspect de Schizohrenie, Bipolaritate si Depresie (asta mi-am dat seama pe parcurs cand vorbeam cu doctorita ca ea tot ma intreba daca am halucinati, am dorinta sa cheltuiesc si alte chesti care au la baza fiecare cate o boala sau mai bine zis sunt simtome des intalnite la o anumita boala) si dupa ce vorbim primesc o schema de tratament.Incep tratamentul anti-psihotic, anti-depresiv si anxiolitic asta la inceput, dupa 9 luni vb cu medicul si imi scoate anti-pshihoticul si raman pe anti-depresiv si anxiolitic si in continuare sunt pe tratament dar e ok am schimbat locul de munca m-am acomodat e foarte OK, binenteles mai am si zile stresante dar e ok, e normal sa fie asa, cu psihologul e ok sa mergi sa vb sa te descarci e foarte ok (cum spunea Cioran orice gand care il spui sau o simtire pe care o ai si o impartasesi cuiva ea se degradeaza)deci din punctul asta de vedere psihologul e bun merge, dar daca te chinuie in continuare obsesile nu ezita si mergi la psihiatru crede-ma o sa fie mai bine si am citit ca sunt oameni care sunt de 45 de ani pe tratament si e OK si o sa apara tratamente mai bune, citesti pe net tot felul de chesti care te intereseaza e ok foloseste-l, dar uita-te sa vezi ce o sa apara in viitor citeste despre chesti noi care apar o sa fi mai deschisa(poate o sa iti schimbe anumite pareri), cel putin pe mine ma ajuta, DA gasesti pe net si povesti mai putin OK dar trebuie sa ne tratam.SUCCES

Buna ! Multumesc pt raspuns :) ma regasesc in tot ceea ce ai spus mai putin in faptul ca nu stiu ce ce realitate si ce e vis.. eu sunt constienta de realitate si stiu ca aceste obsesii sunt produsul propriei mele mint.. imi este frica sa incep un tratament deoarece mi-efrica sa nu devin dependenta de la varsta aceasta de antidepresive.. psihologii l care am fost pana acum nu mi au indicat tratament.. pana la urma.tie ce diagnostic ti-a pus ? Diagnosticul meu a fost anxietate generalizata..

depresie

si apropo cu dedpendenta eu iau pastile de ceva vreme dar nu am probleme au fost saptamani cand nu luam si nu tremuram ci doar apareau simtomele de frica nejustifica pe diferite motive care nu aveau un temei real.SUCCES depinde de tine cat vrei sa te chinui mie mi-a luat 5 ani pana sa incep sa iau medicatia si sa ma simt cu MULT mai bine :) stiu ca sunt naspa dependente dar am citit oameni care sau lasat dupa 18 ani de xanax si le-a fost mai greu primele 3 saptamani pana se regleaza somnul si in trei luni sa simtit ca inainte, dar ITI SPUN citeste si partile bune oameni se trateaza sa continue viata cotidiana sa se poata intretine financiar (am citit forumuri de afara in general USA unde viata e mai dura ca in romania acolo nu te tin parinti pana la batranete si daca nu dai randament la locul de munca la sfarsitul anului iti prezinta 'pink paper'adica hartia de lichidare fortata).citesti si intelege partile bune daca nu stai si sufera daca asta vrei.Tu trebuie sa sti ce iti doresti