Flora intestinală dezvăluie multe despre sănătatea ta

Flora intestinală joacă un rol important în viața noastră din multe puncte de vedere. Este alcătuită din ansamblul de bacterii benefice și microorganisme care pot contribui la menținerea sănătății organismului și la menținerea echilibrului. Aceste microorganisme vii, în special bacteriile benefice, aduc beneficii sănătății gazdei atunci când sunt consumate în doze potrivite. Ele contribuie la menținerea și restabilirea echilibrului florei intestinale, sprijinind astfel sănătatea digestivă. Bacterii beneficele pot fi găsite în suplimente alimentare sau în alimente fermentate, cum ar fi iaurtul, kefirul și murăturile.

Antibioticele: Aceste medicamente sunt utilizate pentru tratarea infecțiilor bacteriene, însă pot afecta nu doar bacteriile patogene, ci și cele benefice din flora intestinală. Utilizarea prelungită sau inadecvată a antibioticelor poate perturba echilibrul florei intestinale, provocând efecte secundare precum diareea și creșterea sensibilității la infecții.

Diareea poate fi simptomul a numeroase boli, începând de la infecțiile acute ale intestinului și ajungând până la boli cronice. Diareea poate fi legată de utilizarea anumitor medicamente (de exemplu, antibiotice), precum și de anumite alimente sau intoleranțe alimentare. În timpul diareei, absorbția apei în organism scade, iar acest lucru poate fi însoțit de dezechilibrul florei intestinale. În cazul unor infecții cauzate de anumite bacterii, poate fi necesară un tratament cu antibiotice. Antibioticele au fost dezvoltate pentru a combate bacteriile patogene, dar pot distruge și bacteriile benefice, ceea ce poate duce la senzații neplăcute la nivel intestinal și în unele cazuri la diaree.

Când ne naștem, sistemul nostru digestiv este încă steril, adică nu conține bacterii, și abia mai târziu se dezvoltă flora intestinală, care constă în bacterii și alte microorganisme care ocupă loc pe mucoasa intestinală. Compoziția și funcția acestora variază în diferitele zone ale tractului digestiv, de la stomac până la intestinul subțire. În flora intestinală normală se găsesc aproximativ 400-500 de specii, iar masa totală a acestora ar fi de aproximativ 1,5-2 kg dacă ar fi cântărită. Aceste bacterii contribuie cu 40-60% din greutatea uscată a fecalelor. Aceste bacterii sunt pretutindeni, sunt inevitabile și joacă un rol esențial în viața noastră. Fără ele, viața nu ar fi posibilă.

Rolul și funcțiile florei intestinale

Aceste microorganisme joacă un rol crucial în procesele de metabolism, deoarece stimulează funcționarea celulelor mucoasei intestinale, participă la descompunerea carbohidraților neasimilabili și nedigerabili, și ajută la absorbția mai multor minerale (calciu, magneziu, fier). De asemenea, produc vitamine esențiale pentru organism (vitaminele din complexul B, vitamina K) și alți compuși care îndeplinesc funcții de apărare în organism. Nu numai bacteriile benefice se pot stabili în tractul digestiv, ci și bacteriile patologice, dăunătoare. Flora intestinală oferă o protecție împotriva bacteriilor dăunătoare și poate împiedica înmulțirea acestora în intestine. Flora intestinală sănătoasă joacă un rol crucial în menținerea echilibrului și prevenirea proliferării bacteriilor nocive care pot provoca probleme de sănătate. Previne absorbția multor toxine și alergeni, având un rol semnificativ în lupta împotriva patogenilor care intră în organism.

Una dintre descoperirile semnificative în domeniul științelor medicale din ultimul timp a fost că sistemul digestiv și microorganismele prezente în mod natural în acesta influențează sănătatea în mod variat – inclusiv funcționarea sistemului imunitar și chiar sănătatea mentală. „Comunitatea” denumită în limbajul curent floră intestinală cuprinde o varietate de specii de bacterii. O parte dintre acestea sunt esențiale pentru buna funcționare a organismului, în timp ce altele pot fi dăunătoare, eliberând substanțe - genotoxine - care afectează materialul genetic al celulelor umane.

Unele cercetări demonstrează că bacteriile prezente în sistemul digestiv influențează apariția și evoluția bolilor, iar modele caracteristice de mutații se dezvoltă în răspuns la substanțele nocive produse de diverse specii, conducând astfel la disfuncționalități celulare. Scopul acestor cercetări este de a face disponibile proceduri predictive care să indice riscul bolii înainte de manifestarea acesteia, înlocuind astfel terapiile costisitoare după ce boala s-a instalat. Cercetătorii lucrează cu modele de țesuturi tridimensionale construite din celule umane vii, incluzând celule obținute în timpul prelevarilor de la pacienți în spitale.

Atunci când au fost descoperite pentru prima dată microorganismele în intestine, au fost considerate ca fiind agenti patogeni și au fost numite „toxemie intestinală”, ceea ce înseamnă „intoxicația intestinelor”. Bacteriile erau cunoscute ca agenți patogeni temuți. Unii medici au încercat să elimine bacteriile „periculoase” prin curățarea specială a colonului sau chiar prin îndepărtarea chirurgicală a colonului.

Între timp, s-a dovedit clar că flora intestinală nu este nocivă pentru om, ci este foarte importantă. Unele componente alimentare nu ar putea fi deloc sau nu ar putea fi utilizate în întregime fără bacteriile intestinale. În plus, microorganismele din flora intestinală au și alte funcții importante:

• Contribuie la funcționarea sistemului nostru imunitar.
• Produc vitamina K, care este importantă pentru coagularea sângelui.
• Contribuie la furnizarea de energie pentru celule și mucoasa intestinală.
• Descompun substanțe nocive, cum ar fi cele care pot provoca cancer.
• Împiedică proliferarea agenților patogeni în intestine.

Cum prevenim problemele digestive?

Pentru menținerea sănătății tractului gastro-intestinal și a florei intestinale, este recomandat să avem mese regulate (trebuie să cuprindă o varietate de alimente nutritive și să furnizeze organismului toate substanțele esențiale pentru o bună funcționare) să avem un aport caloric adecvat, să evităm carbohidrații rafinați, carnea roșie și grăsimile, în special cele saturate, să creștem consumul de legume și fructe, precum și să asigurăm o cantitate adecvată de fibre și lichide.

De asemenea, un factor important este exercițiul fizic care stimulează mișcările intestinale și are un rol în prevenirea apariției stresului.

Antibioticele ar trebui utilizate doar în cazuri justificate, iar după tratament, regenerarea florei intestinale normale poate fi susținută cu fibre și bacterii benefice.

Este deosebit de important să avem o floră intestinală sănătoasă. Cu toate acestea, diverși factori pot perturba ușor echilibrul stabilit, iar bacteriile, ciupercile și virușii dăunători prezenți pot începe să se înmulțească. Cei mai obișnuiți factori perturbatori includ: medicamentele (antibiotice, hormoni, antiacide, steroizi, antiinflamatoare, contraceptive), consumul excesiv de proteine, excesul de consum de carbohidrați rafinați, alimentația bogată în alimente acide și prăjite în ulei, cafeaua, alcoolul, toate având un impact negativ asupra florei intestinale. În plus, mai mulți factori de stil de viață sunt inamici ai echilibrului intern: stilul de viață stresant, fumatul, lipsa de mișcare și deficitul de vitamine pot, de asemenea, provoca dezechilibrul. Folosind bacterii benefice, putem ajuta la restabilirea echilibrului florei intestinale.