Este posibil ca băuturile pe bază de plante să nu fie la fel de hrănitoare ca laptele de vacă

Un nou studiu realizat de Universitatea din Copenhaga în colaborare cu Universitatea din Brescia, Italia evidențiază o problemă importantă în privința băuturilor vegetale (din ovăz, migdale, soia, orez), care, deși populare ca alternative cu amprentă de carbon mai scăzută față de laptele de vacă, nu ating nivelul de calitate nutrițională al acestuia. Cercetarea analizează modul în care reacțiile chimice din timpul procesării și tratamentelor termice afectează compoziția nutrițională a băuturilor vegetale, comparativ cu laptele de vacă.

Vânzările de băuturi vegetale au crescut masiv în ultimii zece ani, în mare parte pentru că sunt considerate mai prietenoase cu mediul decât laptele convențional. Cu toate acestea, deși mulți consumatori cred că băuturile vegetale ar fi automat „mai sănătoase”, cercetarea arată că situația este mai complexă. În timp ce laptele de vacă este practic consumat în forma sa naturală, boabele și cerealele (ovăzul, orezul, migdalele) necesită prelucrări extinse. Aceasta include adesea tratamente termice intense, precum UHT (Ultra High Temperature), pentru a le asigura o durată de viață lungă pe rafturi.

Impactul procesării asupra nutrienților

Laptele de vacă obținut în mod tradițional (pasteurizare ușoară și păstrare la rece) își menține atât conținutul proteic, cât și profilul aminoacizilor esențiali. Spre deosebire, majoritatea băuturilor vegetale au un conținut proteic semnificativ mai redus și, în plus, proteinele pe care le conțin suferă modificări chimice în urma tratamentelor termice intense. Aceste modificări (așa-numitele reacții Maillard) reduc biodisponibilitatea aminoacizilor esențiali, scăzând astfel valoarea nutrițională. Drept urmare, majoritatea băuturilor vegetale analizate au mult mai puține proteine și aminoacizi de calitate comparativ cu laptele de vacă. De asemenea, 7 din cele 10 băuturi vegetale studiate au un conținut de zaharuri mai ridicat decât laptele.

Formarea compușilor potențial nocivi

În plus față de pierderea nutrienților, tratamentul termic intens duce la formarea unor compuși nedoriți. Cercetătorii au detectat acrilamidă în patru băuturi vegetale, un compus despre care se știe că are potențial carcinogen și care este prezent și în alte produse procesate sau prăjite. Chiar dacă nivelurile găsite nu prezintă un risc imediat, consumul cumulativ din diferite surse alimentare poate avea implicații pe termen lung. Au fost detectați și alți compuși, precum α-dicarbonili și HMF (hidroximetilfurfural), substanțe care pot promova inflamația în organism și pot fi asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare și metabolice, mai ales atunci când sunt ingerate frecvent la niveluri ridicate.

Implicarea calității alimentare și a dietei  

Profesorii implicați în studiu subliniază că aceste băuturi vegetale, deși nu sunt în mod direct periculoase, nu trebuie privite ca un substitut nutrițional complet al laptelui de vacă. Ideea este că o alimentație bazată pe principii vegetale nu înseamnă automat sănătate optimă dacă ingredientele trec prin prelucrări intense care le diminuează valoarea nutritivă și generează substanțe potențial nocive.

Direcții viitoare și recomandări  

Studiul sugerează că industria ar trebui să-și regândească procesele, poate prin reducerea intensității tratamentelor termice, scurtarea duratei de viață pe raft sau folosirea altor metode de procesare pentru a păstra mai bine nutrienții și a limita formarea compușilor dăunători. Pentru consumatori, mesajul principal este să nu presupună automat că alternativele vegetale sunt echivalente nutrițional cu laptele. Este indicat să se opteze pentru alimente minim procesate și să se asigure surse variate de nutrienți din alte componente ale dietei, mai ales în contextul actual în care se încurajează o tranziție spre diete mai bogate în produse vegetale.

În concluzie, deși există motive ecologice pentru a alege băuturi vegetale, este nevoie de mai multă atenție asupra modului în care acestea sunt produse, astfel încât să se obțină un echilibru între sustenabilitate, calitatea nutrițională și sănătatea consumatorilor.

sursa: News Medical